Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Nevralgia - primele semne, cauze și tratament. Poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Durerea nervoasă, cunoscută și sub denumirea de nevralgie, reprezintă o experiență medicală complexă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Vezi și: Microbiomul este influențat de familie și de prieteni. Ce spun specialiștii
Nevralgia survine atunci când o afecțiune de sănătate influențează nervii responsabili pentru transmiterea senzațiilor către creier. Acest tip de durere poate varia în intensitate și manifestare, afectând diverse părți ale corpului. Există diverse forme de durere nervoasă, incluzând post-herpetică, trigeminală, occipitală și pudendală.
foto:freepik
- Post-herpetică: După o infecție cu virusul herpes zoster (ce provoacă zona zoster sau herpesul zoster), pacienții pot dezvolta dureri persistente în zona afectată de erupție.
- Trigeminală: Provocând dureri intense în zona feței și a maxilarului.
- Occipitală: Generând durere în partea de sus a coloanei vertebrale, la baza craniului, care se poate extinde în partea din spate a capului.
- Pudendală: Cauzând durere în zona perineului.
Simptomele durerii nervoase includ senzații de înțepătură, înțepenire sau arsură. Uneori, durerea poate fi descrisă ca un șoc electric sau o senzație ascuțită și bruscă. Sensibilitatea crescută la atingere sau frig poate fi, de asemenea, prezentă. Durerea nervoasă este mai intensă în timpul nopții și poate interfera cu activități esențiale, precum somnul, munca și exercițiile fizice.
- Durere ascuțită și intensă: Nevralgia se caracterizează printr-o durere extrem de intensă, adesea descrisă ca fiind ascuțită, înțepătoare sau ca un șoc electric.
- Durere persistentă: Durerea poate fi continuă sau poate apărea în atacuri recurente, cunoscute sub numele de paroxisme.
- Hipersensibilitate: Pacienții pot experimenta o creștere a sensibilității la atingere, inclusiv la stimuli care, în mod normal, nu ar provoca durere.
- Amorțeală sau furnicături: Simptomele de amorțeală sau furnicături pot însoți durerea și pot indica o afectare a nervilor care transmit senzații la nivelul pielii.
- Slăbiciune musculară: În unele cazuri, nervii afectați pot determina slăbiciune musculară în zona respectivă.
- Durere mai accentuată în timpul nopții: Mulți pacienți cu nevralgie raportează o intensificare a durerii în timpul nopții, ceea ce poate afecta somnul și odihna.
- Stres, anxietate și depresie: Din cauza durerii intense și a impactului asupra calității vieții, pacienții cu nevralgie pot dezvolta stări de anxietate și depresie.
- Sciatica: În cazul presiunii asupra nervilor din partea inferioară a spatelui, simptomele pot include durere radiind în jos pe picior, însoțită de furnicături, amorțeală sau slăbiciune.
- Fibromialgia: Asociată cu dureri de arsură sau dureri în diferite părți ale corpului, dar și cu oboseală și dificultăți de somn.
Nevralgia este declanșată în general de leziuni sau boli care afectează sistemul nervos central, nervii periferici sau circulația sângelui către nervi. Printre cauzele frecvente se numără leziunile cerebrale sau ale coloanei vertebrale, deficiențele de vitamine B12 sau B1, consumul excesiv de alcool, și afecțiuni precum diabetul sau scleroza multiplă.
Diagnosticarea durerii nervoase implică evaluarea simptomelor și un examen fizic realizat de medic. Acesta va verifica forța musculară, reflexele și sensibilitatea la atingere. De asemenea, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge, studii de conducere nervoasă și imagistica medicală (CT sau MRI).
Tratarea durerii nervoase reprezintă o provocare, dar există multiple strategii disponibile. Tratamentul cauzei subiacente este primordial, iar opțiunile de alinare a durerii includ medicamente, terapii non-medicamentoase și abordări de gestionare a stilului de viață. În ceea ce privește administrarea medicamentelor, este important să începi cu doze mici și să ajustezi treptat, sub supravegherea medicului.
Strategii non-medicamentoase
Ajustările stilului de viață pot fi benefice, incluzând o alimentație echilibrată, exerciții regulate și gestionarea eficientă a sarcinilor zilnice. Terapii non-medicamentoase (acupunctura, tehnici de relaxare și tratamente psihologice) pot aduce alinare și pot îmbunătății calității vieții.
Nevralgia este o problemă medicală complexă, dar abordarea adecvată poate aduce alinare și îmbunătățirea calității vieții. Este esențial să consulți un medic pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat. Educarea pacienților despre nevralgie și opțiunile de gestionare poate contribui la o mai bună înțelegere și adaptare la această condiție dificilă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.