Oamenii care ascultă cu atenție aceeași poveste își sincronizează ritmul cardiac. STUDIU
Oamenii sincronizează adesea inconștient funcții corporale precum bătăile inimii și respirația atunci când împărtășesc o experiență, cum ar fi un concert live sau au o conversație personală. Potrivit...
Oamenii își sincronizează adesea inconștient funcții corporale precum bătăile inimii și respirația atunci când împărtășesc o experiență, inclusiv atunci când ascultă cu atenție o poveste, arată un studiu publicat în revista Cell Reports (link direct studiu).
„Există o mulțime de cercetări care demonstrează că oamenii își sincronizează fiziologia între ei. Dar premisa este că într-o astfel de sincronizare interacționați și sunteți prezentați fizic același loc", spune co-autorul Lucas Parra, profesor la City College din New York . „Ceea ce am constatat este că fenomenul este mult mai larg și că simpla urmărire a unei povești și procesarea stimulului vor provoca fluctuații similare ale ritmului cardiac al oamenilor. Este funcția cognitivă cea care vă determină creșterea sau scăderea ritmului cardiac”, a explicat cercetătorul.
„Ceea ce este important este ca ascultătorul să fie atent la acțiunile din poveste”, adaugă co-autorul Jacobo Sitt, cercetător la Paris Brain Institute și Inserm. „Nu este vorba de emoții, ci de a fi angajat și atent, și de a te gândi la ce se va întâmpla în poveste. Inima ta răspunde acelor semnale din creier”.
Patru experimente ușoare, dar relevante
Cercetătorii au efectuat o serie de patru experimente pentru a explora rolul conștiinței și atenției în sincronizarea ritmului cardiac al participanților. În primul, voluntari sănătoși au ascultat o carte audio a „20.000 de leghe sub mări” de Jules Verne. În timp ce ascultau, ritmul cardiac s-a schimbat în funcție de ceea ce se întâmpla în poveste, măsurat prin electrocardiogramă (EKG). Cercetătorii au descoperit că majoritatea subiecților au prezentat creșteri și scăderi ale ritmului cardiac în aceleași puncte din narațiune.
În al doilea experiment, voluntarii au urmărit scurte videoclipuri instructive. Deoarece videoclipurile erau educative, fără variații emoționale de bază, acest experiment a confirmat că implicarea emoțională într-o poveste nu joacă un rol. Prima dată când au vizionat videoclipurile, ritmul cardiac la subiecți a prezentat fluctuații similare. Participanții au urmărit apoi videoclipurile a doua oară în timp ce numărau înapoi, în minte. În acel moment, lipsa de atenție a dus la o scădere a sincronizării ritmului cardiac între subiecți, confirmând că atenția era importantă.
În cel de-al treilea experiment, subiecții au ascultat povești scurte pentru copii, unii în timp ce erau atenți și alții în timp ce erau distrași, iar apoi li s-a cerut să-și amintească faptele din povești. Cercetătorii au descoperit că fluctuațiile observate în ritmul cardiac al participanților au fost predictive pentru cât de bine s-au descurcat la răspunsurile la întrebări despre poveste - o mai mare sincronizare a prezis scoruri mai bune la teste. Acest lucru a indicat faptul că modificările ritmului cardiac au fost un semnal al procesării conștiente a narațiunii.
Când cercetătorii au analizat modificările ratei de respirație, nu au văzut aceeași sincronizare între subiecți. Acest lucru a fost surprinzător, deoarece se știe că respirația afectează ritmul cardiac.
Al patrulea experiment a fost similar cu primul, dar a inclus atât voluntari sănătoși, cât și pacienți cu tulburări de conștiință - cum ar fi cei aflați în comă sau stări vegetative persistente. Tuturor subiecților l-a fost prezentată cu o carte audio (audiobook) a unei povești pentru copii. Așa cum era de așteptat, pacienții au avut rate mai mici de sincronizare cardiacă decât au avut subiecții sănătoși din grupul de control. Când pacienții au fost examinați șase luni mai târziu, unii dintre ei cu sincronizare mai ridicată și-au recăpătat o anumită conștiență.
Parra spune că astfel de cercetări sunt importante și pentru înțelegerea atenției și a conexiunii creier-corp. „Neuroștiința se deschide pe direcția că creierul este parte a unui corp anatomic, fizic real”, spune el. „Această cercetare este un pas în direcția unei vederi mai largi a conexiunii creier-corp, în ceea ce privește modul în care creierul afectează corpul”.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Orele în care ești mai predispus la AVC
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
