Peptidele gardian, noua terapie împotriva bolilor inflamatorii. Reglează activitatea imună în sistemul nervos central

Vezi și: Inhibarea proteinei ENPP1, terapie inovatoare în prevenirea insuficienței cardiace post-infarct

Oamenii de știință de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis au descoperit o nouă linie de apărare în creier, oferind perspective promițătoare pentru tratamentul bolilor neuroinflamatorii, precum scleroza multiplă (SM) și Alzheimer.

Creierul produce fragmente unice de proteine, numite "peptide gardian" care reglează răspunsurile imune, protejând atât țesutul cerebral, cât și echilibrul imunitar. Această descoperire, publicată pe 30 octombrie în revista Nature, are potențialul de a schimba abordările privind bolile în care reglarea imunitară este esențială.

Creierul, echilibru imunitar

Creierul se află într-un act de echilibrare constant între apărarea împotriva infecțiilor și protejarea țesutului său delicat. Cercetătorii au recunoscut de mult nevoia ca acesta să mențină un "privilegiu imunitar,” o stare care previne răspunsurile imune excesive, ce ar putea deteriora celulele proprii.

Cercetările recente arată că peptidele gardian ar putea fi esențiale în acest proces, creând un canal stabil de interacțiune imunitară și păstrând apărarea creierului, reducând în același timp inflamația dăunătoare.

"Am descoperit peptide gardian cerebrale care interacționează activ cu sistemul imunitar pentru a-l menține sub control, prevenind posibil răspunsurile imune distructive", a declarat dr. Jonathan Kipnis, autor al studiului, potrivit SciTechDaily.

Kipnis sugerează că aceste peptide ar putea deveni baza unor terapii destinate reducerii activității imune inadecvate, în special în bolile neuroinflamatorii.

Vezi și: Vopseaua de păr fără amoniac conține proteine dăunătoare. Ce trebuie să știi despre vopsea. Dr. Olga Simionescu: Apar limfoame, alergii severe...

Inflamația creierului - FOTO: Freepik

Cum comunică creierul cu sistemul imunitar

Peptidele gardian sunt mici fragmente de proteine care stimulează imunitatea, produse de creier și de măduva spinării, comunicând cu celulele imunitare pentru a menține un răspuns echilibrat. În cadrul studiului, aceste peptide au fost prezentate la granițele creierului, atrăgând și activând celulele T regulatorii. Acest proces acționează ca un punct de control, prevenind reacțiile imune excesive care ar putea dăuna țesutului cerebral sănătos.

Studentul Min Woo Kim, care a contribuit la cercetare, s-a concentrat pe înțelegerea acestui mecanism de comunicare prin examinarea celulelor imunitare prezentatoare din creier și din țesuturile învecinate la șoareci sănătoși.

Munca sa a dezvăluit o concentrație de proteine cerebrale, predominant din teaca de mielină care protejează neuronii. Aceste descoperiri au implicații profunde pentru SM, o boală caracterizată prin deteriorarea mielinei.

Vezi și: Ciorba de văcuță cu ardei și smântână, semn de neînțelegeri în familie. Radu Leca: Tot ceea ce mâncăm reflectă viața noastră

Potențial terapeutic pentru scleroza multiplă

În cercetările lor asupra șoarecilor cu SM, oamenii de știință au observat că peptidele gardian erau drastic epuizate la animalele afectate. Echipa a injectat apoi vezicule care conțin aceste peptide derivate din creier în lichidul cefalorahidian al șoarecilor cu SM, ceea ce a dus la extinderea celulelor T supresoare.

Această abordare terapeutică a dus la îmbunătățiri notabile în funcția motorie și la o progresie mai lentă a bolii, sugerând că peptidele gardian ar putea servi drept fundament pentru noi metode de tratament în SM și boli similare.

Descoperirea peptidelor gardian introduce, de asemenea, perspective interesante pentru diagnosticare. Fiecare semnătură a proteinelor cerebrale prezentată sistemului imunitar este ca o "auto-imagine" unică, conform lui Kim.

În bolile neuroinflamatorii, precum scleroza multiplă, această auto-imagine se schimbă, deschizând potențialul pentru diagnosticarea precoce bazată pe modele peptidice specifice bolii.

Cercetătorii speră că aceste descoperiri ar putea fi extinse la boli neurodegenerative, precum Alzheimer, unde diagnosticul precoce este crucial pentru intervenții eficiente. Prin urmărirea acestor semnături proteice, oamenii de știință vizează crearea unui instrument de diagnostic care ar putea identifica bolile mai devreme și îmbunătăți rezultatele pentru pacienți.