Prezicerea viitorului, cheia e în creier. Efecte în Parkinson
Prezicerea viitorului este posibilă și mulți o facem, în mică măsură, în fiecare zi. Ea este, de fapt, un tip de sincronizare anticipativă care se bazează pe amintiri date de experiențele trecute....
Momentul acela când apești pe pedală cu o secundă înainte ca lumina semaforului să se schimbe sau când îți întorci fața spre persoana care urmează să vobească înainte ca ea să scoată primul cuvânt. Asta însemană timpul anticipat.
Un tip de prezicere care se bazează pe amintiri date de experiențele trecute. Celălalt ritm. Ambele sunt esențiale pentru capacitatea noastră de a naviga și de a ne bucura de viață și de lume.
Practic, două zone din creier sunt responsabile cu prezicerea viitorului
Recent, cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California au arătat că rețelele neuronale care susțin fiecare dintre acești temporizatori interni - ceasuri interne - sunt separați în două zone diferite ale creierului, în funcție de sarcina de rezolvat.
„Fie că este vorba de sport, muzică, vorbire sau chiar de a acorda atenție, studiul nostru sugerează că momentul nu este un proces unificat, ci că există două moduri distincte în care facem predicții temporale și acestea depind de diferite părți ale creierului” a arătat autorul rincipal Assaf Breska, cercetător post-doctoral în neuroștințe la Universitatea Berkeley.
Constatările, publicate online în jurnalul Proceduri (Proceedings) al Academiei Naționale americane de Știițte, oferă o nouă perspectivă asupra modului în care mintea oamenilor calculează când să facă o mutare.
„Împreună, aceste sisteme ale creierului ne permit nu doar să existăm în acest moment, ci și să anticipăm în mod activ viitorul”, a spus autorul principal al studiului, Richard Ivry, neurocercetător la UC Berkeley.
Cum funcționează în Parkinson și degenerare cerebeloasă
Breska și Ivry au studiat punctele forte și deficiențele de anticipare a timpului la persoanele cu boala Parkinson și la persoanelor cu degenerare cerebeloasă.
Ei au conectat temporizarea ritmică de ganglionii bazali și temporizarea intervalului - un cronometru intern bazat în mare parte pe memoria noastră din experiențele anterioare - de cerebel. Ambele sunt regiunile cerebrale primare asociate cu mișcarea și cunoașterea.
Mai mult decât atât, rezultatele lor sugerează că, dacă unul din aceste ceasuri neuronale funcționează în mod necorespunzător, celălalt ar putea, teoretic, să-I preia funcția.
„Studiul nostru identifică nu numai contextele anticipative în care acești pacienți neurologici sunt afectați, ci și contextele în care nu au dificultăți, sugerând că am putea să le modificăm mediile pentru a le ușura și favoriza interacțiunea cu lumea în ciuda simptomelor lor” a spus Breska.
Modificările non-farmaceutice pentru deficitele de sincronizare neurologică ar putea include jocuri pe calculator pentru creier și aplicații smartphone, stimulare profundă a creierului și modificări ale designului de mediu, a afirmat el.
Pentru a ajunge la concluzia lor, Breska și Ivry au comparat cât de bine pacienții cu Parkinson și degenerare cerebeloasă au folosit indicii de sincronizare sau temporare pentru a-și concentra atenția.
Cum au realizat studiul
Ambele grupuri au văzut secvențe de pătrate roșii, albe și verzi, care au apărut cu viteze variabile pe ecranul unui computer, și au apăsat un buton în momentul în care au văzut pătratul verde. Pătraturile albe le-au avertizat că pătratul verde urma să apară.
Într-o secvență, pătratele roșii, albe și verzi au apărut cu un ritm constant, iar pacienții cu degenerare cerebeloasă au răspuns bine acestor indicii ritmice.
În altul, pătratele colorate au urmat un model mai complex, cu intervale diferite de apariție între pătratele roșii și verzi. Această secvență a fost mai ușor de anticipat pentru pacienții cu Parkinson.
„Arătăm că pacienții cu degenerare cerebeloasă sunt afectați în folosirea indicațiilor temporale non-ritmice, în timp ce pacienții cu degenerare bazală a ganglionilor asociate cu boala Parkinson sunt afectați în utilizarea indicațiilor ritmice", a explicat Ivry.
Zonele creierului și importanța lor
În final, rezultatele confirmă faptul că creierul folosește două mecanisme diferite pentru anticipație sau prezicere, ceea ce contestă teoria conform căreia un singur sistem din creier se ocupă de toate nevoile noastre de sincronizare, au spus cercetătorii.
„Rezultatele noastre sugerează că sunt cel puțin două moduri diferite în care creierul a evoluat pentru a anticipa viitorul", a spus Breska, conform unui material dat publicității de Universitatea Berkeley din California.
„Un sistem bazat pe ritm este sensibil la evenimentele periodice din lume, cum ar fi inerența în vorbire și muzică", a adăugat el. „Și un sistem de intervale oferă o capacitate de anticipare mai generală, sensibilă la regularitățile temporale chiar și în absența unui semnal ritmic".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
