Cel mai tânăr pacient diagnosticat cu boala Alzheimer are doar 19 ani și a prezentat primele semne ale tulburării neurodegenerative pe când avea numai 17 ani. Până acum, această boală era asociată persoanelor...
Boala Alzheimer, tulburarea neurodegenerativă care afectează gândirea, comportamentul și memoria, a fost multă vreme asociată adulților în vârstă, iar datele recente au arătat o scădere a vârstei până la 60 de ani, multe dintre ele fiind mai vizibile în perioada pandemiei.
”Acest Covid care a venit peste noi a scos în evidență un număr de cazuri care erau acoperite, nu știam despre ele”, a afirmat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg. De altfel, unele dintre simptomele de long-Covid, printre care ”ceața pe creier” sunt similare cu simptomele pe care le prezintă boala Alzheimer.
Astfel, o echipă de experți din Beijing a raportat primul caz din lume al unui persoane tinere, de 19 ani, care suferă de boala Alzheimer, care așa cum am menționat anterior este asociată în mod normal cu persoanele în vârstă, notează Global Times.
Echipa, condusă de Jia Jianping de la Innovation Center for Neurological Disorders, Spitalul Xuanwu afiliat Capital Medical University, a publicat rezultatele cercetării în revista Journal of Alzheimer's Disease.
Altfel, studiul a confirmat faptul că boala Alzheimer nu mai este o boală exclusivă a vârstei a treia, motiv pentru care Jia Jianping a solicitat să se acorde mai multă atenție posibilității ca această boală neurodegenerativă să apară la persoanele mai tinere, lucru care în contextul actual, cu un nivel de stres mult mai mare, poate deveni o problemă dificilă în viitor.
Potrivit sursei menționate, pacientul ce a fost subiectul analizei experților chinezi a dezvoltat tulburări de memorie la vârsta de 17 ani și a fost diagnosticat cu boala Alhzeimer 2 ani mai târziu.
În ceea ce privește simptomatologia, pacientul a început să aibă dificultăți de concentrare în învățare, iar după un an a suferit o pierdere semnificativă a memoriei pe termen scurt, iar ulterior a continuat să sufere un declin gradual al memoriei, având chiar dificultăți în a-și aminti ce a mâncat. În acest context, pacientul a fost nevoit să abandoneze studiile, mai spune sursa menționată, care subliniază că sexul pacientului nu este cunoscut.
De asemenea, echipa de cercetători a precizat că în cazul tânărului pacient nu există antecedente familiare de boala Alzheimer, dar nici alte cauze de afectare a memoriei, cum ar fi bolile genetice, infecțiile sau alte boli.
Vezi și: Estrogenul, protecție împotriva AVC. Ce să știi dacă ești la menopauză
În ultimii ani, oamenii de știință au făcut progrese extraordinare în ceea ce privește o mai bună înțelegere a bolii Alzheimer, iar ritmul continuă să crească.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. La persoanele cu Alzheimer cu debut precoce, o mutație genetică poate fi cauza, arată National Institute on Aging.
Boala Alzheimer cu debut tardiv apare în urma unei serii complexe de modificări cerebrale care pot apărea pe parcursul a zeci de ani.
Cauzele includ, probabil, o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață. Importanța oricăruia dintre acești factori în creșterea sau scăderea riscului de a dezvolta Alzheimer poate fi diferită de la o persoană la alta.
Dintre factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă se numără:
- vârsta înaintată
- istoricul familial
- cei care au suferit de un traumatism cranian grav
- obezitatea
- hipertensiune arterială
- diabet.
Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- uitarea
- probleme cu activitățile zilnice
- greșeli cu privire la timp și loc
- probleme de limbaj
- pierderea lucrurilor
- judecata slabă
- retragere din activitățile sociale
- schimbări de comportament și de caracter
- neliniște
- probleme cu vederea.
În ceea ce privește tratamentul acestei boli neurodegenerative, prof. Vlad Ciurea a afirmat în cartea ”Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”, că ”marea problemă este că nu s-a găsit până în momentul de față un tratament pentru Alzheimer.
Medicamentele, numeroase, pot încetini, dar nu pot opri boala în evoluție.
Mai bine o prevenim, decât să ne gândim la tratament. Apa, aerul curat, alimentația corespunzătoare, mișcarea, socializarea contează enorm în oprirea evoluției acestei boli”.
Vezi și: Lipsa mirosului, efect al long-COVID. În cât timp și cum îți poți recăpăta simțurile
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
