Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Cel mai tânăr pacient diagnosticat cu boala Alzheimer are doar 19 ani și a prezentat primele semne ale tulburării neurodegenerative pe când avea numai 17 ani. Până acum, această boală era asociată persoanelor...
Boala Alzheimer, tulburarea neurodegenerativă care afectează gândirea, comportamentul și memoria, a fost multă vreme asociată adulților în vârstă, iar datele recente au arătat o scădere a vârstei până la 60 de ani, multe dintre ele fiind mai vizibile în perioada pandemiei.
”Acest Covid care a venit peste noi a scos în evidență un număr de cazuri care erau acoperite, nu știam despre ele”, a afirmat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg. De altfel, unele dintre simptomele de long-Covid, printre care ”ceața pe creier” sunt similare cu simptomele pe care le prezintă boala Alzheimer.
Astfel, o echipă de experți din Beijing a raportat primul caz din lume al unui persoane tinere, de 19 ani, care suferă de boala Alzheimer, care așa cum am menționat anterior este asociată în mod normal cu persoanele în vârstă, notează Global Times.
Echipa, condusă de Jia Jianping de la Innovation Center for Neurological Disorders, Spitalul Xuanwu afiliat Capital Medical University, a publicat rezultatele cercetării în revista Journal of Alzheimer's Disease.
Altfel, studiul a confirmat faptul că boala Alzheimer nu mai este o boală exclusivă a vârstei a treia, motiv pentru care Jia Jianping a solicitat să se acorde mai multă atenție posibilității ca această boală neurodegenerativă să apară la persoanele mai tinere, lucru care în contextul actual, cu un nivel de stres mult mai mare, poate deveni o problemă dificilă în viitor.
Potrivit sursei menționate, pacientul ce a fost subiectul analizei experților chinezi a dezvoltat tulburări de memorie la vârsta de 17 ani și a fost diagnosticat cu boala Alhzeimer 2 ani mai târziu.
În ceea ce privește simptomatologia, pacientul a început să aibă dificultăți de concentrare în învățare, iar după un an a suferit o pierdere semnificativă a memoriei pe termen scurt, iar ulterior a continuat să sufere un declin gradual al memoriei, având chiar dificultăți în a-și aminti ce a mâncat. În acest context, pacientul a fost nevoit să abandoneze studiile, mai spune sursa menționată, care subliniază că sexul pacientului nu este cunoscut.
De asemenea, echipa de cercetători a precizat că în cazul tânărului pacient nu există antecedente familiare de boala Alzheimer, dar nici alte cauze de afectare a memoriei, cum ar fi bolile genetice, infecțiile sau alte boli.
Vezi și: Estrogenul, protecție împotriva AVC. Ce să știi dacă ești la menopauză
În ultimii ani, oamenii de știință au făcut progrese extraordinare în ceea ce privește o mai bună înțelegere a bolii Alzheimer, iar ritmul continuă să crească.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. La persoanele cu Alzheimer cu debut precoce, o mutație genetică poate fi cauza, arată National Institute on Aging.
Boala Alzheimer cu debut tardiv apare în urma unei serii complexe de modificări cerebrale care pot apărea pe parcursul a zeci de ani.
Cauzele includ, probabil, o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață. Importanța oricăruia dintre acești factori în creșterea sau scăderea riscului de a dezvolta Alzheimer poate fi diferită de la o persoană la alta.
Dintre factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă se numără:
- vârsta înaintată
- istoricul familial
- cei care au suferit de un traumatism cranian grav
- obezitatea
- hipertensiune arterială
- diabet.
Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- uitarea
- probleme cu activitățile zilnice
- greșeli cu privire la timp și loc
- probleme de limbaj
- pierderea lucrurilor
- judecata slabă
- retragere din activitățile sociale
- schimbări de comportament și de caracter
- neliniște
- probleme cu vederea.
În ceea ce privește tratamentul acestei boli neurodegenerative, prof. Vlad Ciurea a afirmat în cartea ”Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”, că ”marea problemă este că nu s-a găsit până în momentul de față un tratament pentru Alzheimer.
Medicamentele, numeroase, pot încetini, dar nu pot opri boala în evoluție.
Mai bine o prevenim, decât să ne gândim la tratament. Apa, aerul curat, alimentația corespunzătoare, mișcarea, socializarea contează enorm în oprirea evoluției acestei boli”.
Vezi și: Lipsa mirosului, efect al long-COVID. În cât timp și cum îți poți recăpăta simțurile
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.