Ridurile din jurul ochilor, semnal de avertizare al demenței. Îmbătrânirea facială, indicator al degradării creierului

Acest semn de pe față pe care îl avem cu toții ne arată dacă suntem expuși demenței.
Un studiu a descoperit o posibilă legătură între îmbătrânirea feței și riscul de demență, evidențiind faptul că ridurile, în special cele de tip "laba gâștei", ar putea fi un semn timpuriu al declinului cognitiv. Descoperirile sugerează că pielea noastră poate oferi indicii importante despre sănătatea creierului.
Studiul: Ridurile și declinul cognitiv
Cercetătorii din China au analizat datele a 200.000 de persoane cu vârsta medie de 64 de ani, urmărindu-le timp de 12 ani. Publicat în jurnalul Alzheimer’s Research and Therapy, studiul a constatat că persoanele percepute ca arătând mai în vârstă decât vârsta lor reală aveau un risc cu 61% mai mare de a dezvolta demență.
Ridurile din jurul ochilor, cunoscute sub numele de laba gâștei, s-au remarcat ca un indicator semnificativ. Persoanele cu riduri pronunțate aveau un risc de 2,5 ori mai mare de a experimenta tulburări cognitive.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre petele albe de pe pâine. Ce ascund, de fapt
Demența în cifre
Pe parcursul celor 12 ani, aproximativ 6.000 de cazuri de demență au fost înregistrate în grupul de studiu. Alte constatări importante:
- Participanții care păreau mai în vârstă aveau un risc cu 23% mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.
- Aceștia prezentau o creștere cu 74% a riscului de alte forme nespecificate de demență în comparație cu cei care păreau mai tineri sau aveau o înfățișare corespunzătoare vârstei lor.
Aceste concluzii au fost susținute de un al doilea studiu, care a utilizat fotografii analizate printr-un program computerizat pentru a examina semnele de îmbătrânire a pielii, confirmând legătura dintre riduri și sănătatea cognitivă.
Vezi și: Motivele pentru care să bei ceai de ceapă. Cu ce plantă aromatică se combină
Teorii despre legătura dintre piele și demență
Deși legătura exactă rămâne neclară, una dintre ipoteze este că expunerea excesivă la soare poate deteriora atât pielea, cât și sănătatea creierului. Studiile anterioare pe animale au arătat că îmbătrânirea pielii cauzată de radiațiile UV poate afecta sistemul neuro-imun, esențial pentru protecția celulelor cerebrale.
Detectarea timpurie prin vârsta facială
Cercetătorii sugerează că vârsta facială percepută și cea obiectivă ar putea deveni un instrument valoros pentru identificarea persoanelor cu risc de demență. Monitorizarea caracteristicilor pielii ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de intervenție timpurie.
"Vârsta facială ar putea servi ca indicator în strategiile de screening pentru riscul de declin cognitiv sau demență la adulții în vârstă", au concluzionat cercetătorii, potrivit studiului publicat în Alzheimer Research and Therapy.
Vezi și: Aspirina, pastila recomandată în cazul unui infact. Trebuie mestecată
Ridurile din jurul ochilor, semnal de avertizare al demenței - FOTO: Freepik@vecstock
Demența, simptome
NHS enumeră câteva dintre principalele simptome ale demenței:
- Schimbări de dispoziție
- Dificultăți de concentrare
- Probleme cu sarcinile zilnice familiare (de exemplu, gestionarea banilor)
- Confuzie în legătură cu timpul și locul
- Dificultăți în a urmări o conversație sau a găsi cuvintele potrivite
- Pierderea memoriei.
Ce să faceți dacă aveți îngrijorări
Dacă dumneavoastră sau cineva cunoscut prezintă aceste simptome, este esențial să consultați un medic. Detectarea și intervenția timpurie pot face o diferență semnificativă în gestionarea riscului și progresiei demenței.
Acest studiu subliniază importanța luării în considerare a unor indicatori mai puțin tradiționali și a modului în care pielea noastră poate dezvălui informații profunde despre sănătatea generală.
-
-
-
Apa îmbuteliată, riscuri uriașe. Duce la cancer11.10.2025, 22:22
-
Ce se întâmplă cu corpul tău după 50 de ani. Schimbări surprinzătoare11.10.2025, 20:12
-
Joe Biden, diagnostic crunt. Cancerul s-a răspândit la oase11.10.2025, 18:51
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.