Scleroza multiplă, scut împotriva bolii Alzheimer. Oferă protecție genetică

Această boală debilitantă funcționează ca un scut împotriva Alzheimer. Pacienții imită simptomele demenței, dar fără a avea boala.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis sugerează că persoanele cu scleroză multiplă ar putea beneficia de o protecție genetică neașteptată împotriva bolii Alzheimer.
Cercetătorii au descoperit că acești pacienți sunt semnificativ mai puțin susceptibili să prezinte semne moleculare ale Alzheimerului, deschizând noi perspective pentru prevenirea și tratamentul acestei afecțiuni devastatoare. Această descoperire promite să revoluționeze abordările actuale în lupta împotriva demenței și să ofere speranță în căutarea unei soluții eficiente.
Studiul, publicat în Annals of Neurology, ar putea avea implicații profunde pentru viitorul cercetării tratamentului Alzheimerului.
Observații clinice
Matthew Brier, autorul principal al studiului și profesor asistent de neurologie și radiologie, a fost inspirat să investigheze această legătură de mentorul său, Anne Cross, o specialistă experimentată în scleroza multiplă. Cross a observat o tendință neobișnuită în decursul a zeci de ani de practică: pacienții săi cu scleroză multiplă, în ciuda înaintării în vârstă și adesea având istorii familiale ale bolii, nu dezvoltau Alzheimer.
"Am observat că nu am găsit niciun pacient cu scleroză multiplă de-al meu care să aibă boala Alzheimer tipică", a declarat Cross, potrivit Neuroscience News.
Scleroza multiplă imită semnele Alzheimerului, dar nu este Alzheimer
Scleroza multiplă este o tulburare autoimună care atacă creierul și măduva spinării, provocând adesea probleme cognitive care pot semăna cu simptomele Alzheimerului. Cu toate acestea, chiar și atunci când Cross și-a trimis pacienții cu scleroză multiplă la specialiști în Alzheimer, diagnosticul de boală Alzheimer a fost constant exclus.
Această observație a determinat-o pe Cross și pe Brier să investigheze dacă scleroza multiplă ar putea oferi, în sine, o formă de protecție împotriva Alzheimerului.
Test de sânge
Pentru a explora această teorie, echipa de cercetare a realizat un studiu implicând 100 de pacienți cu scleroză multiplă. Fiecare participant a fost supus unui nou test de sânge aprobat de FDA, conceput pentru a detecta plăcile de amiloid, un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Rezultatele au fost apoi comparate cu cele ale unui grup de control format din 300 de persoane fără scleroză multiplă.
Rezultatele au fost remarcabile: grupul de control a avut cu 50% mai multe teste pozitive pentru indicatorii Alzheimerului decât grupul cu scleroză multiplă. În plus, studiul a arătat că persoanele cu forme foarte tipice de scleroză multiplă, caracterizate de vârsta obișnuită de debut, severitate și progresie, erau chiar mai puțin susceptibile decât colegii lor cu scleroză multiplă să prezinte semne de Alzheimer.
Scleroza multiplă - FOTO: Freepik
Activitatatea sistemului imunitar
Natura exactă a legăturii dintre scleroza multiplă și reducerea riscului de Alzheimer rămâne neclară. Cu toate acestea, Brier și Cross au speculat că activitatea sistemului imunitar responsabilă pentru declanșarea sclerozei multiple ar putea, de asemenea, juca un rol în protejarea creierului împotriva acumulării de plăci nocive asociate cu Alzheimerul.
Această teorie sugerează că aceleași procese imunitare care cauzează daune în scleroza multiplă ar putea, paradoxal, reduce acumularea de plăci dăunătoare asociate cu Alzheimerul.
Cercetări viitoare
Deși rezultatele sunt promițătoare, Brier și Cross subliniază că sunt necesare mult mai multe cercetări pentru a înțelege mecanismele din spatele acestei protecții potențiale. Lucrările lor viitoare se vor concentra pe explorarea în continuare a interacțiunii dintre activitatea imunitară legată de scleroza multiplă și patologia Alzheimerului, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la abordări noi în prevenirea sau tratamentul Alzheimerului.
Această descoperire marchează o dezvoltare emoționantă în cercetarea neurologică, oferind noi speranțe în lupta împotriva uneia dintre cele mai devastatoare boli ale lumii. Dacă studiile ulterioare confirmă legătura protectoare între scleroza multiplă și Alzheimer, acest lucru ar putea deschide noi perspective pentru terapii care să valorifice răspunsurile imune ale organismului pentru a preveni neurodegenerarea.
Scleroza multiplă, ce este
Scleroza multiplă este o afecțiune cronică autoimună ce atacă sistemul nervos central, distrugând mielina, substanța care protejează fibrele nervoase din creier și măduva spinării. Această distrugere duce la formarea unor leziuni care împiedică transmiterea normală a semnalelor nervoase între creier și restul corpului.
Simptomele variază, incluzând probleme de vedere, coordonare și echilibru, slăbiciune musculară, dificultăți de vorbire, sensibilitate alterată și probleme cognitive, potrivit NHS.
Vezi și: Chlamydia, infecția care afectează și intestinul. Poate duce la cancer
Există mai multe forme de SM:
Recurentă-remitentă (SMRR): Episoade acute urmate de perioade de recuperare.
Secundar progresivă (SMSP): Începând ca SMRR, dar cu agravare constantă.
Primar progresivă (SMPP): Agravare constantă fără perioade de remisie.
Progresivă recurentă (SMPR): Agravare constantă cu episoade acute.
Cauza exactă nu este complet înțeleasă, dar se consideră că este rezultatul unei combinații de factori genetici, autoimuni și de mediu, inclusiv expunerea la virusuri și clima rece.
Diagnosticarea se bazează pe evaluări clinice, RMN, teste de laborator și evaluări neurologice. Tratamentul se concentrează pe managementul simptomelor, încetinirea progresiei bolii și reabilitare. Deși nu există un leac, tratamentele disponibile ajută la controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!