Scleroza multiplă ar putea avea un tratament, după ultima descoperire a cercetătorilor. Practic, ei au identificat molecula responsabilă de afecțiune și pot acum să o blocheze.
Într-un studiu publicat în Science Translational Medicine, cercetătorii de la Centrul de cercetare al spitalului de la Universitatea din Montreal (CRCHUM) identifică o moleculă numită ALCAM care, odată blocată, întârzie evoluția bolii. Rezultatele lor, obținute din studii in vitro umane și in vivo la șoareci, ar putea duce la dezvoltarea unei noi generații de terapii pentru tratarea acestei boli autoimune.
În condiții normale, bariera sânge-creier protejează creierul de expunerea la elemente dăunătoare. De exemplu, împiedică celulele sistemului imun, cum ar fi limfocitele să invadeze sistemul nostru nervos central. Cu toate acestea, la persoanele cu scleroză multiplă, această barieră este permeabilă. Un număr mare de limfocite reușesc să migreze în creier și să-și deterioreze țesuturile (prin distrugerea tecii de mielină care protejează neuronii și permite transmiterea impulsurilor nervoase).
"În studiul nostru, arătăm pentru prima dată că o moleculă numită ALCAM (molecula de adeziune a leucocitelor activate), exprimată de celulele B, controlează intrarea lor în creier prin intermediul vaselor de sânge. Le permite să migreze în cealaltă parte a barieră sânge-creier la șoareci și la oameni. Prin blocarea acestei molecule la șoareci, am fost capabili să reducem fluxul de celule B în creierul lor și, ca urmare, să încetinim progresia bolii", a spus dr. Alexandre Prat, un cercetător la CRCHUM, profesor la Université de Montréal și titular al catedrei de cercetare Canada în scleroză multiplă, arată sciencedaily.com.
Celulele B contribuie la faza progresivă a sclerozei multiple. Anumite medicamente, cunoscute în mod obișnuit ca medicamente anti-celule B, reduc progresia acestuia și dizabilitatea rezultată.
"Molecula ALCAM este exprimată la niveluri mai ridicate pe celulele B ale persoanelor cu scleroză multiplă. Prin țintirea specifică a acestei molecule, vom putea acum explora alte căi terapeutice pentru tratamentul acestei boli", a spus dr. Prat.
Peste 77.000 de canadieni trăiesc cu scleroză multiplă, o boală ale cărei cauze rămân încă necunoscute. În prezent, nu au nicio speranță pentru o cură.
Scleroza multiplă poate provoca simptome precum oboseală, lipsa coordonării, probleme de vedere, tulburări cognitive și modificări de dispoziție. Unul din 385 de canadieni au boala, inclusiv 20.000 de oameni în Quebec. 60% dintre adulții cu scleroză multiplă au între 20 și 49 de ani, iar femeile au șanse de trei ori mai mari decât bărbații să fie diagnosticate cu această boală.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
