Secretul tinereții fără bătrânețe: un pahar cu suc de sfeclă roșie pe zi

Sfecla roșie - și alte alimente, inclusiv salata verde, spanacul și țelina - sunt bogate în azotat anorganic, iar multe bacterii orale joacă un rol în transformarea azotatului în oxid nitric, care ajută la reglarea vaselor de sânge și a neurotransmisiei (mesaje chimice din creier).

Persoanele în vârstă tind să aibă o producție mai redusă de oxid nitric, iar acest lucru este asociat cu o sănătate vasculară (vas de sânge) mai slabă și sănătate cognitivă (creier).

În noul studiu, realizat de Universitatea din Exeter, 26 de persoane vârstnice au fost de acord să ia parte la un experiment: timp de 1o zile au consumat suc de sfeclă roșie, alte 10 zile au băut un suc „placebo”, fără nitrații despre care se suspecta că ar avea efecte benefice.

Ce arată rezultatele

Rezultatele au arătat că, după cele 10 zile de consum de suc de sfeclă roșie, participanții prezentau o reducere a nivelului inflamațiilor în corp, precum și o îmbunătățire a circulației sanguine.

Totodată, s-a constatat o scădere a tensiunii arteriale sistolice după consumul de suc de sfeclă roșie, precum și un efect benefic la nivel digestiv, mai exact o inhibare a bacteriei Clostridium difficile.

„Suntem cu adevărat entuziasmați de aceste descoperiri, care au implicații importante pentru îmbătrânirea sănătoasă.”, a spus autorul principal, profesorul Anni Vanhatalo, de la Universitatea din Exeter.

„Descoperirile noastre sugerează că adăugarea de alimente bogate în nitrați în dietă - în acest caz suc de sfeclă roșie - timp de doar zece zile poate modifica substanțial microbiomul oral (amestec de bacterii) în bine.

Lucrăm cu colegii de la Universitatea din Exeter Medical School pentru a înțelege mai bine modul în care dieta ar putea întârzia declinul cognitiv la vârste mai înaintate”, a mai spus Vanhatalo. 

Citește și Supă de varză, cea mai BUNĂ rețetă de SLĂBIT în post. Mănânci cât vrei

S-au efectuat multe cercetări cu privire la beneficiile unui microbiom intestinal sănătos, dar se știe mult mai puțin despre comunitatea microbiană orală, care joacă un rol crucial în „activarea” azotatului dintr-o dietă bogată în legume.

Studiul a fost finanțat de Dunhill Medical Trust, iar echipa de cercetare a inclus Universitatea Cardiff.