Cercetătorii de la Universitatea din Queensland au descoperit că persoanele cu risc genetic mai mare de depresie clinică au mai multe simptome fizice, cum ar fi durerea cronică, oboseala și...
Medicul Enda Byrne de la Institutul pentru Biosciență Moleculară al Universității din Queensland, Australia, spune că ”o mare parte din persoanele cu depresie diagnosticată clinic se prezintă inițial la medicii cu simptome fizice care provoacă suferință și pot avea un impact grav asupra calității vieții oamenilor", a spus el.
Cercetarea australienilor a urmărit să înțeleagă mai bine baza biologică a depresiei și a constatat că ”evaluarea unei game largi de simptome era importantă”. Ei au vrut să înțeleagă mai bine riscurile genetice și să genereze scoruri de risc mai precise pentru utilizarea în cercetare și asistență medicală.
Medicul Byrne crede că găsirea unor factori de risc genetici suplimentari a fost dificilă din cauza varietății vârstelor pacienților, a simptomelor acestora, a răspunsurilor la tratament și a tulburărilor mentale și fizice suplimentare: ”Studiile genetice anterioare au inclus participanți care au raportat că au văzut un medic pentru îngrijorări sau tensiune - dar care s-ar putea să nu îndeplinească criteriile„ oficiale ”pentru un diagnostic de depresie”.
Australienii au analizat date de la peste 15.000 de voluntari care au furnizat detalii despre istoricul lor de sănătate mintală, simptomele depresiei și o probă de ADN folosind un kit de salivă.”Am vrut să vedem în ce fel diferă factorii genetici de risc pe baza definițiilor clinice ale depresiei - de la cei care se bazează pe o singură întrebare la cei care se bazează pe consultația unui medic despre problemele de sănătate mintală”, adaugă medicul Byrne.
Cercetarea a constatat că participanții cu risc genetic mai mare pentru depresia clinică au mai multe șanse să experimenteze simptome fizice, cum ar fi durerea cronică, oboseala și migrenele. ”Este legat de rate mai mari de simptome somatice - adică simptome fizice care provoacă suferință și pot avea un impact grav asupra calității vieții oamenilor”, a afirmat medicul Edna Byrne, potrivit medicalxpress. com.
Studiul științific poate fi consultat AICI.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
