Suplimentele de melatonină: cât de sigure sunt și când trebuie luate pentru efect maxim
Melatonina, hormon natural care reglează somnul, este folosită ca supliment pentru a combate tulburările de somn, însă eficiența și siguranța sa depind de dozare și momentul...
Melatonina este un hormon responsabil pentru somn, producția și eliberarea sa fiind legate de momentul zilei. Aceasta crește în întuneric și scade în lumină și scade odată cu vârsta.
Melatonina este, de asemenea, disponibilă sub formă de supliment, de obicei sub formă de tablete sau capsule orale, și este frecvent utilizată pentru tulburări de somn precum insomnia și jet lag.
Se recomandă administrarea suplimentelor de melatonină cu 20 până la 60 de minute înainte de culcare, dar o analiză recentă din Journal of Pineal Research sugerează că administrarea a două până la patru miligrame cu trei ore înainte de culcare ar putea spori efectele sale de promovare a somnului.
Nivelurile de melatonină cresc în mod natural cu aproximativ două ore înainte de culcare, astfel încât este importantă o dozare mai timpurie care să coincidă cu creșterea naturală a melatoninei.
Cu toate acestea, melatonina oferă doar o ameliorare temporară pentru persoanele cu probleme de somn, iar cele cu insomnie cronică este puțin probabil să beneficieze de ea. O abordare bună este descoperirea problemelor de bază și rezolvarea acestora, dar melatonina poate fi utilizată ca ajutor, nu ca leac pentru insomnie.
Cum funcționează melatonina
Melatonina, un hormon natural secretat de glanda pineală din creier, este un ajutor popular pentru somn. Acesta a fost brevetat de MIT în 1995 și este disponibil sub formă de pastilă sau bomboană. Melatonina îi ajută pe călători să își regleze tiparele de somn prin ajustarea ceasurilor corpului lor.
De exemplu, dacă călătoriți într-un fus orar diferit, melatonina vă poate ajuta să vă reglați tiparele de somn. Cu toate acestea, mulți oameni folosesc melatonina pentru insomnii cronice sau ocazionale, ceea ce duce la rezultate mixte din cauza utilizării excesive, a dozelor mai mari sau a momentului nepotrivit.

Foto: Freepik @kreved
Pentru cine este recomandată melatonina?
Melatonina poate fi benefică pentru cei care lucrează în schimburi, pentru cei care suferă de jet lag sau pentru cei cu insomnie pe termen scurt. O nouă analiză sugerează că persoanele ar trebui să ia aproximativ mg de melatonină cu o jumătate de oră sau mai puțin înainte de momentul lor natural de somnolență.
Cu toate acestea, constatările sugerează că melatonina este mai eficientă la persoanele sănătoase fără insomnie. Studiul nu sugerează neapărat că pacienții cu insomnie ar trebui să ia melatonină înainte de timp, deoarece sugerează că aceasta funcționează mai bine la pacienții fără insomnie.
Cât de sigure sunt suplimentele
Melatonina, un supliment, este în general sigură pentru utilizarea pe termen scurt, dar efectele sale pe termen lung, în special în doze mari, sunt încă necunoscute.
Aceasta poate provoca greață, amețeli, dureri de cap și somnolență și poate interacționa cu anumite medicamente. FDA nu reglementează suplimentele pentru siguranță sau eficacitate, iar multe produse conțin cu 74% până la 347% mai multă melatonină decât se menționează pe etichetă.
Unele produse pot conține, de asemenea, pesticide, metale grele și ingrediente nelistate. Pentru insomnia ușoară, pot fi benefice surse alimentare precum ciupercile, ouăle, peștele, nucile, cireșele și sucul de cireșe amare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele și calendarul acestor surse.
Când să oprești sau să eviți suplimentele de melatonină
Melatonina este un somnifer care poate fi utilizat timp de una până la două luni dacă nu ajută după o săptămână sau două. În acest caz, este sigur să încetați să o luați și să consultați un medic dacă problemele de somn persistă.
Cu toate acestea, este important să evitați utilizarea melatoninei dacă sunteți însărcinată sau alăptați, aveți o tulburare autoimună, o tulburare convulsivă sau depresie, aveți diabet sau hipertensiune arterială sau dacă luați anumite medicamente pentru hipertensiune.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Apneea de somn devastează creierul
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
