Suplimentele de melatonină: cât de sigure sunt și când trebuie luate pentru efect maxim

Melatonina, hormon natural care reglează somnul, este folosită ca supliment pentru a combate tulburările de somn, însă eficiența și siguranța sa depind de dozare și momentul...
Melatonina este un hormon responsabil pentru somn, producția și eliberarea sa fiind legate de momentul zilei. Aceasta crește în întuneric și scade în lumină și scade odată cu vârsta.
Melatonina este, de asemenea, disponibilă sub formă de supliment, de obicei sub formă de tablete sau capsule orale, și este frecvent utilizată pentru tulburări de somn precum insomnia și jet lag.
Se recomandă administrarea suplimentelor de melatonină cu 20 până la 60 de minute înainte de culcare, dar o analiză recentă din Journal of Pineal Research sugerează că administrarea a două până la patru miligrame cu trei ore înainte de culcare ar putea spori efectele sale de promovare a somnului.
Nivelurile de melatonină cresc în mod natural cu aproximativ două ore înainte de culcare, astfel încât este importantă o dozare mai timpurie care să coincidă cu creșterea naturală a melatoninei.
Cu toate acestea, melatonina oferă doar o ameliorare temporară pentru persoanele cu probleme de somn, iar cele cu insomnie cronică este puțin probabil să beneficieze de ea. O abordare bună este descoperirea problemelor de bază și rezolvarea acestora, dar melatonina poate fi utilizată ca ajutor, nu ca leac pentru insomnie.
Cum funcționează melatonina
Melatonina, un hormon natural secretat de glanda pineală din creier, este un ajutor popular pentru somn. Acesta a fost brevetat de MIT în 1995 și este disponibil sub formă de pastilă sau bomboană. Melatonina îi ajută pe călători să își regleze tiparele de somn prin ajustarea ceasurilor corpului lor.
De exemplu, dacă călătoriți într-un fus orar diferit, melatonina vă poate ajuta să vă reglați tiparele de somn. Cu toate acestea, mulți oameni folosesc melatonina pentru insomnii cronice sau ocazionale, ceea ce duce la rezultate mixte din cauza utilizării excesive, a dozelor mai mari sau a momentului nepotrivit.
Foto: Freepik @kreved
Pentru cine este recomandată melatonina?
Melatonina poate fi benefică pentru cei care lucrează în schimburi, pentru cei care suferă de jet lag sau pentru cei cu insomnie pe termen scurt. O nouă analiză sugerează că persoanele ar trebui să ia aproximativ mg de melatonină cu o jumătate de oră sau mai puțin înainte de momentul lor natural de somnolență.
Cu toate acestea, constatările sugerează că melatonina este mai eficientă la persoanele sănătoase fără insomnie. Studiul nu sugerează neapărat că pacienții cu insomnie ar trebui să ia melatonină înainte de timp, deoarece sugerează că aceasta funcționează mai bine la pacienții fără insomnie.
Cât de sigure sunt suplimentele
Melatonina, un supliment, este în general sigură pentru utilizarea pe termen scurt, dar efectele sale pe termen lung, în special în doze mari, sunt încă necunoscute.
Aceasta poate provoca greață, amețeli, dureri de cap și somnolență și poate interacționa cu anumite medicamente. FDA nu reglementează suplimentele pentru siguranță sau eficacitate, iar multe produse conțin cu 74% până la 347% mai multă melatonină decât se menționează pe etichetă.
Unele produse pot conține, de asemenea, pesticide, metale grele și ingrediente nelistate. Pentru insomnia ușoară, pot fi benefice surse alimentare precum ciupercile, ouăle, peștele, nucile, cireșele și sucul de cireșe amare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele și calendarul acestor surse.
Când să oprești sau să eviți suplimentele de melatonină
Melatonina este un somnifer care poate fi utilizat timp de una până la două luni dacă nu ajută după o săptămână sau două. În acest caz, este sigur să încetați să o luați și să consultați un medic dacă problemele de somn persistă.
Cu toate acestea, este important să evitați utilizarea melatoninei dacă sunteți însărcinată sau alăptați, aveți o tulburare autoimună, o tulburare convulsivă sau depresie, aveți diabet sau hipertensiune arterială sau dacă luați anumite medicamente pentru hipertensiune.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!