Jocurile video, un antrenament pentru creier. Îmbunătățesc memoria vizuală, viteza de reacție și pot încetini îmbătrânirea creierului

Conform studiilor recente, jocurile video îmbunătățesc funcțiile cognitive, precum memoria și atenția, în timp ce exercițiile fizice oferă mai ales beneficii pentru sănătatea...
Convingerile vechi cu privire la sănătatea mintală și funcționarea creierului au fost puse la îndoială de cercetări recente care prezintă o nouă perspectivă asupra impactului exercițiilor fizice regulate și al jocurilor video asupra capacităților cognitive.
În timp ce jocurile video par să îmbunătățească anumite abilități cognitive, exercițiile fizice oferă beneficii mai strâns legate de bunăstarea mentală.
Avantajul cognitiv al gamerilor
Studiile efectuate la Universitatea din Limerick și la Universitatea Western arată că gamerii au performanțe mai bune în sarcini care necesită atenție, memorie și rezolvarea problemelor, comparativ cu cei care nu joacă.
Un studiu a constatat că persoanele care au jucat jocuri bazate pe acțiune timp de peste 7 ore pe săptămână au îndeplinit sarcini de memorie și funcții executive cu 12,7% până la 17,4% mai repede decât persoanele care nu joacă.
În plus, datele unui studiu mai amplu care a implicat 1 000 de participanți au demonstrat că jucătorii au obținut scoruri semnificativ mai mari la testele cognitive. Cei care au jucat cel puțin cinci ore pe săptămână au prezentat abilități cognitive asemănătoare cu cele ale persoanelor cu 13,7 ani mai tinere decât non-jucătorii, ceea ce indică un potențial remarcabil de menținere a funcțiilor creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Tipul de jocuri jucate joacă un rol crucial. Spre deosebire de jocurile tradiționale de „antrenament al creierului”, jocurile moderne de acțiune și strategie implică repetiții intense, planificare strategică și rezolvarea rapidă a problemelor, care activează sistemele de recompensare ale creierului.
Aceste activități sunt legate de eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu îmbunătățirea procesării cognitive și a retenției memoriei.
Exercițiile fizice: un stimulent pentru sănătatea mintală, nu pentru cogniție
Deși exercițiile fizice au fost mult timp prezentate ca fiind benefice pentru sănătatea cognitivă, noile descoperiri sugerează contrariul. Cercetările efectuate de Science Museum Group și Western University indică faptul că exercițiile fizice moderate regulate, cum ar fi cele 150 de minute pe săptămână recomandate de NHS, nu îmbunătățesc semnificativ abilitățile cognitive precum memoria, atenția sau percepția.
Cu toate acestea, studiile au confirmat că exercițiile fizice oferă beneficii esențiale pentru sănătatea mintală. S-a constatat că participanții care nu au atins nivelurile de activitate recomandate erau de două ori mai predispuși la depresie și de 1,5 ori mai predispuși să dezvolte tulburări de anxietate generalizată.
Aceste constatări nu exclud complet beneficiile cognitive ale activității fizice. Scurte reprize de exerciții fizice viguroase, de exemplu, ar putea avea efecte imediate asupra concentrării și clarității, deși aceste efecte sunt probabil trecătoare și nu se reflectă în măsurile pe termen lung ale funcției cognitive.
Foto: Freepik @DC Studio
Oboseala cognitivă
Un alt aspect interesant explorat de cercetători a fost dacă jucătorii sunt mai puțin predispuși la oboseală cognitivă, scăderea performanței mentale după o concentrare prelungită. Constatările nu au evidențiat nicio diferență semnificativă în această privință între gameri și non-gameri.
În timp ce jucătorii excelează în ceea ce privește viteza și acuratețea în condiții normale, performanțele lor scad într-un ritm similar cu cele ale non-jucătorilor atunci când sunt supuși unor sarcini epuizante din punct de vedere mental.
Acest lucru sugerează că, deși jocurile îmbunătățesc performanța cognitivă de bază, ele nu conferă neapărat o rezistență mai mare la oboseala mentală.
Avantaje cognitive și efectele abuzului de jocuri
Îmbunătățirile cognitive observate la gameri pot avea implicații de mare amploare. În domeniile în care precizia, atenția și luarea deciziilor sub presiune sunt esențiale - cum ar fi chirurgia sau controlul traficului aerian - jocurile ar putea servi ca un instrument de formare neconvențional, dar eficient.
Potențialul jocurilor de a perfecționa abilitățile vizuo-spațiale și executive ar putea fi benefic chiar și pentru profesiile emergente, cum ar fi pilotarea dronelor sau sporturile electronice.
Cu toate acestea, constatările ridică, de asemenea, întrebări cu privire la echilibru. Abuzul de jocuri poate duce la alte provocări, cum ar fi izolarea socială sau inactivitatea fizică. Experții subliniază importanța menținerii unui stil de viață echilibrat, care să includă exerciții fizice, pentru a proteja sănătatea generală și bunăstarea mentală.
Efectele contrastante ale jocurilor și ale exercițiilor fizice asupra cogniției evidențiază complexitatea sănătății creierului. Jocurile au apărut ca un instrument puternic pentru îmbunătățirea anumitor facultăți mentale, în timp ce exercițiile fizice rămân indispensabile pentru rezistența emoțională și combaterea tulburărilor de sănătate mintală.
Cercetările viitoare ar putea descoperi modalități de a combina beneficiile cognitive ale jocurilor cu avantajele mai largi ale exercițiilor fizice asupra sănătății. Deocamdată, concluzia este clară: fie prin intermediul câmpurilor de luptă digitale ale unui joc video, fie prin ritmul constant al activității fizice, promovarea unui creier sănătos necesită o abordare dinamică și multifațetată.
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.