Conform studiilor recente, jocurile video îmbunătățesc funcțiile cognitive, precum memoria și atenția, în timp ce exercițiile fizice oferă mai ales beneficii pentru sănătatea...
Convingerile vechi cu privire la sănătatea mintală și funcționarea creierului au fost puse la îndoială de cercetări recente care prezintă o nouă perspectivă asupra impactului exercițiilor fizice regulate și al jocurilor video asupra capacităților cognitive.
În timp ce jocurile video par să îmbunătățească anumite abilități cognitive, exercițiile fizice oferă beneficii mai strâns legate de bunăstarea mentală.
Studiile efectuate la Universitatea din Limerick și la Universitatea Western arată că gamerii au performanțe mai bune în sarcini care necesită atenție, memorie și rezolvarea problemelor, comparativ cu cei care nu joacă.
Un studiu a constatat că persoanele care au jucat jocuri bazate pe acțiune timp de peste 7 ore pe săptămână au îndeplinit sarcini de memorie și funcții executive cu 12,7% până la 17,4% mai repede decât persoanele care nu joacă.
În plus, datele unui studiu mai amplu care a implicat 1 000 de participanți au demonstrat că jucătorii au obținut scoruri semnificativ mai mari la testele cognitive. Cei care au jucat cel puțin cinci ore pe săptămână au prezentat abilități cognitive asemănătoare cu cele ale persoanelor cu 13,7 ani mai tinere decât non-jucătorii, ceea ce indică un potențial remarcabil de menținere a funcțiilor creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Tipul de jocuri jucate joacă un rol crucial. Spre deosebire de jocurile tradiționale de „antrenament al creierului”, jocurile moderne de acțiune și strategie implică repetiții intense, planificare strategică și rezolvarea rapidă a problemelor, care activează sistemele de recompensare ale creierului.
Aceste activități sunt legate de eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu îmbunătățirea procesării cognitive și a retenției memoriei.
Deși exercițiile fizice au fost mult timp prezentate ca fiind benefice pentru sănătatea cognitivă, noile descoperiri sugerează contrariul. Cercetările efectuate de Science Museum Group și Western University indică faptul că exercițiile fizice moderate regulate, cum ar fi cele 150 de minute pe săptămână recomandate de NHS, nu îmbunătățesc semnificativ abilitățile cognitive precum memoria, atenția sau percepția.
Cu toate acestea, studiile au confirmat că exercițiile fizice oferă beneficii esențiale pentru sănătatea mintală. S-a constatat că participanții care nu au atins nivelurile de activitate recomandate erau de două ori mai predispuși la depresie și de 1,5 ori mai predispuși să dezvolte tulburări de anxietate generalizată.
Aceste constatări nu exclud complet beneficiile cognitive ale activității fizice. Scurte reprize de exerciții fizice viguroase, de exemplu, ar putea avea efecte imediate asupra concentrării și clarității, deși aceste efecte sunt probabil trecătoare și nu se reflectă în măsurile pe termen lung ale funcției cognitive.
Foto: Freepik @DC Studio
Un alt aspect interesant explorat de cercetători a fost dacă jucătorii sunt mai puțin predispuși la oboseală cognitivă, scăderea performanței mentale după o concentrare prelungită. Constatările nu au evidențiat nicio diferență semnificativă în această privință între gameri și non-gameri.
În timp ce jucătorii excelează în ceea ce privește viteza și acuratețea în condiții normale, performanțele lor scad într-un ritm similar cu cele ale non-jucătorilor atunci când sunt supuși unor sarcini epuizante din punct de vedere mental.
Acest lucru sugerează că, deși jocurile îmbunătățesc performanța cognitivă de bază, ele nu conferă neapărat o rezistență mai mare la oboseala mentală.
Îmbunătățirile cognitive observate la gameri pot avea implicații de mare amploare. În domeniile în care precizia, atenția și luarea deciziilor sub presiune sunt esențiale - cum ar fi chirurgia sau controlul traficului aerian - jocurile ar putea servi ca un instrument de formare neconvențional, dar eficient.
Potențialul jocurilor de a perfecționa abilitățile vizuo-spațiale și executive ar putea fi benefic chiar și pentru profesiile emergente, cum ar fi pilotarea dronelor sau sporturile electronice.
Cu toate acestea, constatările ridică, de asemenea, întrebări cu privire la echilibru. Abuzul de jocuri poate duce la alte provocări, cum ar fi izolarea socială sau inactivitatea fizică. Experții subliniază importanța menținerii unui stil de viață echilibrat, care să includă exerciții fizice, pentru a proteja sănătatea generală și bunăstarea mentală.
Efectele contrastante ale jocurilor și ale exercițiilor fizice asupra cogniției evidențiază complexitatea sănătății creierului. Jocurile au apărut ca un instrument puternic pentru îmbunătățirea anumitor facultăți mentale, în timp ce exercițiile fizice rămân indispensabile pentru rezistența emoțională și combaterea tulburărilor de sănătate mintală.
Cercetările viitoare ar putea descoperi modalități de a combina beneficiile cognitive ale jocurilor cu avantajele mai largi ale exercițiilor fizice asupra sănătății. Deocamdată, concluzia este clară: fie prin intermediul câmpurilor de luptă digitale ale unui joc video, fie prin ritmul constant al activității fizice, promovarea unui creier sănătos necesită o abordare dinamică și multifațetată.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
