Pacienții români care suferă de o formă mai rară de scleroză multiplă - scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) - au acces la singurul medicament aprobat în Uniunea Europeană pentru această formă de...
Scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) este o formă rară de boală, care nu are un tratament vindecător, ci doar unul care poate încetini progresia bolii.
„Pentru pacienți este extrem de important să aibă acces cât mai devreme la diagnostic și la terapii moderne, pentru că este dovedit științific de studiile efectuate în ultimii 25 de ani că începerea cât mai rapidă a tratamentului modificator al evoluției bolii determină întârzierea instalării dizabilității neurologice, astfel încât pacienții să poată avea o viață cât mai aproape de normal, un timp cât mai îndelungat. Din păcate, deocamdată nu există un tratament care să vindece scleroza multiplă, însă medicamentele nou apărute pot atenua manifestările bolii și încetini accentuarea dizabilității. Astfel, cel mai important obiectiv pe care îl urmărim în tratamentul sclerozei multiple este reducerea progresiei bolii, astfel încât să nu asistăm la scăderea calității vieții pacienților cu scleroză multiplă”, a declarat medicul neurolog Irene Davidescu, șef secție neurologie II și coordonator al Programul național scleroză multiplă la Spitalul Colentina.
Scleroza multiplă este o boală inflamatorie, dar și degenerativă, cronică, evolutivă, care afectează ireversibil celulele nervoase din creier și măduva spinării. Această deteriorare afectează transmisia impulsurilor nervoase la nivelul structurilor sistemului nervos central, ducând astfel la apariția unor semne și simptome neurologice, unele dintre ele ireversibile în timp (handicap motor, tulburări ale acuității vizuale, tulburări de echilibru, tulburări sfincteriene și sexuale, scăderea funcțiilor cognitive, precum și tulburări psihiatrice asociate).
Scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) este caracterizată de evoluția constantă a simptomelor și mai ales a dizabilității fizice, în principal prin afectarea mersului, ceea ce scade calitatea vieții persoanelor diagnosticate cu această formă de boală. Cele mai frecvente simptome sunt scăderea progresivă a mobilității membrelor inferioare, dar și superioare, apariția contracturilor musculare, precum și probleme sfincteriene, ce pot apărea în scurt timp de la debutul bolii.
Conform statisticilor, această formă a bolii afectează adulții de peste 40-50 de ani, femeile și bărbații în egală măsură și reprezintă 10 - 15% din totalul cazurilor de scleroză multiplă.
La nivel global, peste 170.000 de pacienți diagnosticați cu scleroză multiplă au fost tratați până în prezent cu noul medicament, care este indicat pentru tratamentul sclerozei multiple primar progresive (SMPP), fiind utilizat și în forma recurent-remisivă (SMRR), pentru care există o serie mai largă de molecule indicate ca terapie de fond.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
