Vertij, diagnosticat cu o pereche de ochelari speciali?
Există mai multe tipuri de vertij, iar diagnosticul lor poate fi complicat. Cercetătorii australieni au descoperit că un anume tip de ochelari poate ajuta la diagnosticarea cu precizie a formei de vertij....
Vertijul este o amețeală severă pe care o simți atunci când stai pe loc, care poate duce la pierderea echilibrului, la senzația de cădere, la probleme de mers sau de stat în picioare, ori la greață. Există mai multe tipuri de vertij, fiecare având o cauză diferită și, uneori, necesitând tratament diferit, notează Academia Americană de Neurologie.
Vertij, importanța diagnosticului precis
Un studiu de tip proof-of-concept a constatat că ochelarii speciali care măsoară mișcările ochilor în timpul unui episod de vertij pot ajuta la diagnosticarea mai precisă a tipului de vertij pe care îl are o persoană. Studiul a fost publicat în ediția din 15 mai a publicației Neurology®, jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie.
„Vertijul poate fi o condiție debilitantă, deci un diagnostic precis este important pentru a trata și a opri vertijul în cel mai scurt timp posibil", a explicat autorul studiului dr. Miriam S. Welgampola, de la Universitatea Sydney din Australia și membru în Academia Americană de Neurologie.
„Observarea mișcărilor ochilor unei persoane în timpul unui episod poate ajuta la stabilirea diagnosticului, dar oamenii nu au întotdeauna un episod când sunt la cabinetul medicului".
Pentru studiu, cercetătorii au dat participanților o pereche de ochelari de video-oculografie care înregistrează mișcările necontrolate ale ochiului care însoțesc vertijul.
Diagnostic cu acuratețe
Studiul a implicat 117 de persoane care au fost diagnosticate anterior cu una din cele trei afecțiuni care provoacă vertij. Din grup, 43 de persoane au avut boala Meniere, o tulburare a urechii interne care poate afecta auzul și echilibrul, 67 a avut migrenă vestibulară care poate provoca vertij, dar nu poate provoca dureri de cap, iar 7 au avut vertij paroxistic pozițional benign, una dintre cele mai frecvente cauze de vertij, unde mișcările capului unei persoane declanșează episoadele.
Cercetătorii au învățat pe fiecare participant cum să utilizeze ochelarii de protecție pentru a înregistra video mișcările lor oculare acasă ori de câte ori au avut un episod de vertij. Mișcările oculare care însoțesc vertijul sunt repetitive și necontrolate, iar ochii se pot mișca dintr-o parte în alta, în sus și în jos sau în cerc.
Pentru majoritatea persoanelor cu boala Meniere, care au avut mișcări rapide orizontale ale ochilor, ochelarii au fost capabili să detecteze exact vertijul cu o sensibilitate de 95% și o specificitate de 82%. Sensibilitatea este procentul cazurilor pozitive identificate corect ca fiind pozitive. Specificitatea este procentul de negative identificate corect. Prin comparație, testele pentru boala lui Meniere au o sensibilitate și o specificitate de 91%.
Modelele de mișcăre ale ochilor au fost mai amestecate pentru cei cu migrenă vestibulară. Cu toate acestea, mișcările oculare repetitive și necontrolate au avut o specificitate ridicată de 93%, dar o sensibilitate scăzută de 24%.
Pentru cei cu vertij paroxistic pozițional benign, sensibilitatea a fost de 100%, iar specificitatea a fost de 78%.
Avantaje: diagnosticul de la distanță
„Deși sunt necesare studii suplimentare în grupuri mai mari, oferind persoanelor o pereche de ochelari speciali pe care îi pot folosi ușor la domiciliu pentru a înregistra mișcarea ochilor are potențialul de a ajuta cu diagnosticul de vertij nu numai neurologul dintr-o clinica, dar și medicii din camera de urgență și medici care diagnostichează de la distanță pacienții", a spus Welgampola.
Limitările studiului includ faptul că unii dintre participanți nu s-au simțit suficient de bine pentru a purta ochelarii atunci când se confruntă cu un episod de vertij. În plus, alții nu îi purtau atunci când credeau că episodul era prea ușor. De asemenea, unele medicamente luate pentru vertij pot să fi influențat mișcarea ochilor. Cercetătorii spun că sunt necesare studii mai extinse.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Activitatea care menține funcționarea creierului
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Orele în care ești mai predispus la AVC
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
