Învață să identifici acele semne precoce și simptome ale bolii Alzheimer, ca să iei măsuri și să încetinești evoluția bolii. Iată care sunt acestea:
Este uitarea ceva normal la bătrânețe sau boala Alzheimer? În cele mai multe cazuri e o probleme de vârstă arată statisticile: aproximativ una din 3 persoane peste 65 de ani care mor au fie boala Alzheimer, fie un alt tip de demență. Dar dacă este vorba de Alzheimer sau o altă formă de demență, care din păcate nu sunt vindecabile în acest moment, e bine să știm din timp pentru a putea încetini evoluția acestor boli.
La faza timpurie de Alzheime, pierderea memoriei, în special a amintirilor pe termen scurt, devine vizibilă. Conversațiile recente uitate și întrebările similare repetate devin mai dese. O schimbare are loc și în vorbire, cum ar fi că persoanele afectate au probleme în a-și aminte cuvinte comune. Deși acest lucru se poate întâmpla ocazional cu toți oamenii, astfel de probleme de memorie devin mai frecvente și se agravează progresiv la pacienții cu boală Alzheimer.
Schimbările bruște ale stării de spirit, incapacitatea de a lua decizii corecte și modificările negative în materiel de aspect (igienă proastă, purtarea de haine murdare), dar și confuzia cu privire la sarcinile îndeplinite anterior, sunt unele dintre schimbările de comportament observate la pacienții cu boala Alzheimer, mai ales pe măsură ce aceasta progresează.
Dacă există semne de Alzheimer la o persoană, ea trebuie evaluată de către medicul său atunci când apar simptomele enunțate. Medicul poate ajuta la distingerea bolii Alzheimer de alte probleme de sănătate tratabile, cum ar fi problemele tiroidiene sau dezechilibrele electrolitice care pot cauza simptome similare.
Diagnosticul bolii Alzheimer se bazează pe criterii clinice; în prezent nu există un test simplu și exclusiv dedicat pentru boala Alzheimer. Practic, se fac mai multe teste pentru a putea pune diagnosticul. Testele de stare mentală pot ajuta la evaluarea funcției mentale și a memoriei pacientului. Alte analize de sânge, scanări ale creierului (CT, RMN, PET sau SPECT), electroencefalograme (EEG) și altele sunt utilizate pentru a determina dacă există alte cauze (metabolice, accident vascular cerebral, tumoră cerebrală) care ar putea cauza simptomele bolii Alzheimer.
Boala Alzheimer duce la moartea celulelor nervoase ale creierului; această pierdere de celule în întregul creier este în cele din urmă observată în scanări ale creierului ca ventricule lărgite și zone mai mici (în scădere) ale țesutului cerebral. Rezultatul este perturbarea comunicării celulare care este evidențiată de declinul persoanei în memorie, vorbire, înțelegere, dar și alte modificări fiziologice.
Boala Alzheimer este progresivă, dar evoluția sa variază de la pacient la pacient. Durata medie de supraviețuire variază de la aproximativ 3 la 9 ani; dar unii pacienți supraviețuiesc și 20 de ani cu o progresie lentă a simptomelor, notează MedicineNet.
Progresia Alzheimer duce la schimbări care afectează major viața de zi cu zi. Pacienții dezvoltă dificultăți din ce în ce mai mari, pornind de la plata facturilor, spre exeplu, până la faptul că se rătăcesc cu ușurință. Progresia bolii duce la incapacitatea de a recunoaște persoanele dragi, pierderea abilităților de limbaj și probleme fizice, cum ar fi pierderea echilibrului sau incontinența.
După cum am menționat mai sus, pierderea progresivă a abilităților mentale și fizice apare la pacienții cu Alzheimer. O sarcină dificilă este de a convinge un astfel de pacient că nu mai este sigur pentru el să se urce la volan. Este posibil ca mulți pacienți să nu înțeleagă declinul progresiv, astfel încât pot opune rezistență.
Pacienții cu Alzheimer ar trebui încurajați să facă exerciții, deoarece asta le îmbunătățește forța musculară, coordonarea și poate îmbunătăți starea de spirit și reduce anxietatea. Cu toate acestea, persoana în cauză nu trebuie stresată pentru a evita agravarea simptomelor. Plimbările, grădinăritul sau vizitarea unui muzeu sunt exemple de activități care presupun exerciții ușoare până la moderate, care pot ajuta la îmbunătățirea forței și la reducerea anxietății.
Până în prezent, nu s-a găsit nicio modalitate definitivă de a preveni boala Alzheimer. Cu toate acestea, cercetătorii investighează efectele aptitudinii mentale și fizice, dietei și mediului înconjurător asupra dezvoltării bolii Alzheimer. Studiile actuale sugerează că o dietă sănătoasă pentru inimă (o dietă bogată în pește, nuci, legume, fructe și cereale) poate ajuta la protejarea creierului de boala Alzheimer și de alte probleme. Studii similare sugerează că persoanele care fac exerciții în mod regulat își reduc riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
