Depresie, cum poate fi prevenită prin activitate fizică

O echipă condusă de cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts a folosit o metodă nouă de cercetare pentru a susține cu fermitate activitatea fizică ca măsură preventivă pentru depresie.

 ,,Folosind date genetice, am găsit dovezi că nivelurile mai ridicate ale activitătii fizice pot reduce cauzal riscul de depresie. Este important să știm dacă un factor asociat produce, de fapt, un rezultat pentru că vrem să investim în strategii de prevenire care funcționează cu adevărat”, a declarat prof.dr. Karmel Choi, de la Departamentul de Psihiatrie și Neurodezvoltare Genetică de la Spitalul General din Massachusetts, autorul principal al raportului.

Tehnica utilizată în studiu - randomizarea mendeliană - utilizează variante genetice pentru a studia efectele unui factor non-genetic într-o abordare diferită de cea a cercetării tradiționale. Variantele genei sunt studiate ca un tip de experiment natural în care oamenii prezintă niveluri medii mai ridicate sau mai mici ale unui factor precum activitatea fizică care sunt legate de variantele genetice pe care le-au moștenit. Scopul studiului a fost acela de a estima adevărata relație între activitatea fizică și depresie.

Cercetătorii au identificat variante genetice din rezultatele studiilor de asociere la scara largă ale genomului (GWAS) care au fost efectuate pentru activitatea fizică în Biobanca Marii Britanii. Rezultatele GWAS pentru activitatea fizică au fost disponibile pentru două măsuri diferite: una pe baza rapoartelor de activitate fizică ale celor 377.000 de participanți, iar cealaltă pe baza citirilor senzorilor de detectare a mișcării numite accelerometre, purtate pe încheieturile a peste 91.000 de participanți. GWAS pentru depresie s-a bazat pe date de la mai mult de 143.000 de participanți cu și fără această condiție.  

Rezultatele studiului de randomizare mendeliană au arătat că activitatea fizică pe bază de accelerometru, dar nu și activitatea raportată de sine, pare să protejeze împotriva riscului de depresie. Diferențele dintre cele două metode de măsurare a activității fizice ar putea rezulta nu numai din inexactitățile amintirilor participanților sau din dorința de a se prezenta într-un mod pozitiv, ci și din faptul că citirile obiective captează și alte lucruri decât planificarea exercițiilor fizice, cum ar fi mersul pe scări, cositul gazonului pe care participanții nu le recunosc ca activitate fizică. Analiza nu a relevat o relație cauzală în cealaltă direcție, între depresie și activitatea fizică.

,,Cine face mai multă activitate fizică pare să se protejeze împotriva depresiei. Orice activitate pare a fi mai bună decât sedentarismul. 15 minute de activitate de pompare a inimii, obținută din alergare sau după o oră de activitate fizică moderată viguroasă, este legată de un risc mai scăzut de depresie”, susține dr. Jordan Smoller, director al Unității de Psihiatrie și Neurodezvoltare în Genetică și profesor de psihiatrie la Harvard Medical School.

Potrivit cercetătorilor, este un aspect să știi că activitatea fizică ar putea fi benefică pentru prevenirea depresiei, și un altul să-I faci pe oameni să fie activi din punct de vedere fizic. Mai e mult de lucru pentru a descoperi cât de bine trebuie să adaptezi recomandările la diferite tipuri de persoane cu profiluri diferite de risc.

,,În prezent, analizăm dacă și de cât de multă activitate fizică pot beneficia diferite grupuri cu risc, cum ar fi persoanele care sunt vulnerabile la depresie din punct de vedere genetic sau cele care trec prin situații stresante”, au precizat cercetătorii, potrivit Medicalxpress.com.