Hidratarea incorectă afectează funcția cognitivă

Hidratarea incorectă - atunci când bei prea puțină sau prea multă apă - poate afecta performanța cognitivă la anumiți adulți în vârstă, arată un nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea Penn State au investigat dacă hidratarea și aportul de apă la adulții în vârstă au fost legate de scorurile lor la mai slabe la mai teste concepute pentru a măsura funcția cognitivă. Ei au descoperit că în rândul femeilor, nivelurile mai mici de hidratare au fost asociate cu scoruri mai mici la o sarcină concepută pentru a măsura viteza de reacție, atenția susținută și memoria de lucru. Nu s-a observat același rezultat și la bărbați. Rezultatele studiului au fost publicate recent în European Journal of Nutrition.
„Studiul ne oferă indicii despre modul în care hidratarea și obiceiurile legate de băut se reflectă în cogniția la adulții în vârstă", a spus Hilary Bethancourt, un cercetător postdoctoral în sănătate bio-comportamentală și primul autor al studiului. „Acest lucru este important deoarece adulții în vârstă se confruntă deja cu un risc crescut de declin cognitiv odată cu trecerea anilor și sunt adesea mai puțin susceptibili decât adulții mai tineri să îndeplinească recomandările zilnice privind aportul de apă".
Asher Rosinger, profesor în Sănătate globală, a declarat că cercetătorii au obținut rezultate similare atunci când participanții au fost suprahidratați.
„Am găsit o tendință care sugerează că excesul de hidratare poate fi la fel de dăunător pentru performanțele cognitive ca și deshidratarea pentru adulții mai în vârstă", a spus Rosinger, care conduce, de asemenea, Laboratorul de apă, sănătate și nutriție și a fost autorul principal al studiului. „Din această cauză, a fi în punctul de echilibru al hidratării pare să fie cel mai bun lucru pentru funcția cognitivă, în special pentru sarcinile care necesită o atenție susținută", a continuat ea.
Potrivit cercetătorilor, se bănuia demult că deshidratarea poate avea un efect și asupra performanței cognitive. Cu toate acestea, studiile anterioare s-au concentrat în mare parte pe persoane tinere, sănătoase, care se deshidratează după exerciții fizice și / sau căldură.
Bethancourt a spus că, deoarece exercițiile fizice și temperaturile crescute pot avea propriile efecte independente asupra cogniției, ea și ceilalți cercetători au fost interesați de efectele stării de hidratare de zi cu zi, în absența exercițiilor fizice sau a stresului termic, în special în rândul vârstnicilor.
Odată cu vârsta scad și rezervele de apă
„Pe măsură ce îmbătrânim, rezervele noastre de apă scad din cauza reducerii masei musculare, rinichii noștri devin mai puțin eficienți la reținerea apei, iar semnalele hormonale care declanșează setea și motivează aportul de apă devin mai slabe", a spus Bethancourt. "Prin urmare, am considerat că este deosebit de important să analizăm performanțele cognitive în raport cu starea de hidratare și aportul de apă în rândul adulților mai în vârstă, care pot fi subhidratați în mod regulat."
Pentru studiu, cercetătorii au utilizat date dintr-un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.271 femei și 1.235 de bărbați care aveau vârsta de 60 de ani sau mai mult. Datele au fost colectate de Sondajul privind nutriția și sănătatea. Participanții au dat probe de sânge și au fost întrebați despre toate alimentele și băuturile consumate în ziua precedentă. Cercetătorii au calculat starea de hidratare bazată pe concentrații de sodiu, potasiu, glucoză și azot din uree din sângele participanților. Aportul total de apă a fost măsurat ca lichid și umiditate combinate din toate băuturile și alimentele.
Participanții au făcut, de asemenea, trei teste concepute pentru a măsura diferite aspecte ale cogniției, cu primele două de măsurare a redării verbale și, respectiv, a fluenței verbale.Testul final a măsurat viteza de procesare, atenția susținută și memoria de lucru.
"Deoarece adulții mai în vârstă pot să nu simtă neapărat sete atunci când corpul lor atinge o stare de subhidratare și pot lua diuretice care pot crește excreția de sare, este important pentru aceștia și pentru medicii lor să înțeleagă mai bine simptomele de a fi atât sub-cât și suprahidratat", a spus Rosinger.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.