Hidratarea incorectă afectează funcția cognitivă
Hidratarea incorectă - atunci când bei prea puțină sau prea multă apă - poate afecta performanța cognitivă la anumiți adulți în vârstă, arată un nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea Penn State au investigat dacă hidratarea și aportul de apă la adulții în vârstă au fost legate de scorurile lor la mai slabe la mai teste concepute pentru a măsura funcția cognitivă. Ei au descoperit că în rândul femeilor, nivelurile mai mici de hidratare au fost asociate cu scoruri mai mici la o sarcină concepută pentru a măsura viteza de reacție, atenția susținută și memoria de lucru. Nu s-a observat același rezultat și la bărbați. Rezultatele studiului au fost publicate recent în European Journal of Nutrition.
„Studiul ne oferă indicii despre modul în care hidratarea și obiceiurile legate de băut se reflectă în cogniția la adulții în vârstă", a spus Hilary Bethancourt, un cercetător postdoctoral în sănătate bio-comportamentală și primul autor al studiului. „Acest lucru este important deoarece adulții în vârstă se confruntă deja cu un risc crescut de declin cognitiv odată cu trecerea anilor și sunt adesea mai puțin susceptibili decât adulții mai tineri să îndeplinească recomandările zilnice privind aportul de apă".
Asher Rosinger, profesor în Sănătate globală, a declarat că cercetătorii au obținut rezultate similare atunci când participanții au fost suprahidratați.
„Am găsit o tendință care sugerează că excesul de hidratare poate fi la fel de dăunător pentru performanțele cognitive ca și deshidratarea pentru adulții mai în vârstă", a spus Rosinger, care conduce, de asemenea, Laboratorul de apă, sănătate și nutriție și a fost autorul principal al studiului. „Din această cauză, a fi în punctul de echilibru al hidratării pare să fie cel mai bun lucru pentru funcția cognitivă, în special pentru sarcinile care necesită o atenție susținută", a continuat ea.
Potrivit cercetătorilor, se bănuia demult că deshidratarea poate avea un efect și asupra performanței cognitive. Cu toate acestea, studiile anterioare s-au concentrat în mare parte pe persoane tinere, sănătoase, care se deshidratează după exerciții fizice și / sau căldură.
Bethancourt a spus că, deoarece exercițiile fizice și temperaturile crescute pot avea propriile efecte independente asupra cogniției, ea și ceilalți cercetători au fost interesați de efectele stării de hidratare de zi cu zi, în absența exercițiilor fizice sau a stresului termic, în special în rândul vârstnicilor.
Odată cu vârsta scad și rezervele de apă
„Pe măsură ce îmbătrânim, rezervele noastre de apă scad din cauza reducerii masei musculare, rinichii noștri devin mai puțin eficienți la reținerea apei, iar semnalele hormonale care declanșează setea și motivează aportul de apă devin mai slabe", a spus Bethancourt. "Prin urmare, am considerat că este deosebit de important să analizăm performanțele cognitive în raport cu starea de hidratare și aportul de apă în rândul adulților mai în vârstă, care pot fi subhidratați în mod regulat."
Pentru studiu, cercetătorii au utilizat date dintr-un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.271 femei și 1.235 de bărbați care aveau vârsta de 60 de ani sau mai mult. Datele au fost colectate de Sondajul privind nutriția și sănătatea. Participanții au dat probe de sânge și au fost întrebați despre toate alimentele și băuturile consumate în ziua precedentă. Cercetătorii au calculat starea de hidratare bazată pe concentrații de sodiu, potasiu, glucoză și azot din uree din sângele participanților. Aportul total de apă a fost măsurat ca lichid și umiditate combinate din toate băuturile și alimentele.
Participanții au făcut, de asemenea, trei teste concepute pentru a măsura diferite aspecte ale cogniției, cu primele două de măsurare a redării verbale și, respectiv, a fluenței verbale.Testul final a măsurat viteza de procesare, atenția susținută și memoria de lucru.
"Deoarece adulții mai în vârstă pot să nu simtă neapărat sete atunci când corpul lor atinge o stare de subhidratare și pot lua diuretice care pot crește excreția de sare, este important pentru aceștia și pentru medicii lor să înțeleagă mai bine simptomele de a fi atât sub-cât și suprahidratat", a spus Rosinger.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
