Într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Yale au folosit un astfel de ceas, „GrimAge”, pentru a pune două întrebări: cât de mult accelerează stresul cronic acel ceas biologic? Și modalități există de a încetini și de a prelungi o durată de viață sănătoasă?
Potrivit descoperirilor lor, publicate în jurnalul Translational Psychiatry (link direct studiu), stresul face într-adevăr ca ceasul vieții să bată mai repede – dar vestea bună e că oamenii pot gestiona efectele negative prin întărirea reglării emoțiilor și a autocontrolului.
Dr Rajita Sinha, profesor de psihiatrie al Fondului Fundamentelor la Yale, profesor de neuroștiință și profesor la Centrul de Studii pentru Copii din Universitatea Yale și unul dintre autorii studiului, a petrecut decenii studiind stresul și nenumăratele sale efecte negative prin care ne erodează partea mentală și sănătatea fizică.
Stresul prelungit îmbolnăvește
Stresul prelungit, de exemplu, crește riscul de boli de inimă, dependență, tulburări de dispoziție și tulburare de stres post-traumatic, a spus Sinha, care este, de asemenea, director al Centrului interdisciplinar de stres de la Yale. Stresul poate influența metabolismul, accelerând tulburările legate de obezitate precum diabetul, și ne afectează și capacitatea de a regla emoțiile și de a gândi limpede.
O echipă din Yale condusă de Sinha și Zachary Harvanek, rezident în Departamentul de Psihiatrie din Yale, a decis să exploreze dacă stresul accelerează și îmbătrânirea într-o populație relativ tânără și sănătoasă.
Pentru studiul lor, ei au înrolat 444 de persoane, cu vârste cuprinse între 19 și 50 de ani, care au furnizat mostre de sânge utilizate pentru a evalua modificările chimice legate de vârstă descoperite de testu GrimAge, precum și de alți markeri de sănătate. De asemenea, participanții au răspuns la întrebări menite să dezvăluie nivelurile de stres și rezistența psihologică.
Chiar și după ce au luat în considerare factorii demografici și comportamentali, cum ar fi fumatul, indicele de masă corporală, rasa și venitul, cercetătorii au descoperit că cei care au obținut scoruri ridicate la măsurile legate de stresul cronic au prezentat markeri de îmbătrânire accelerată și modificări fiziologice, cum ar fi rezistența crescută la insulină.
Cu toate acestea, stresul nu a afectat sănătatea tuturor în egală măsură. Subiecții care au obținut scoruri mari la două măsuri de rezistență psihologică - reglarea emoțiilor și autocontrolul - au fost mai rezistenți la efectele stresului asupra îmbătrânirii și, respectiv, a rezistenței la insulină. „Aceste rezultate susțin noțiunea populară că stresul ne face să îmbătrânim mai repede”, a spus Harvanek, „dar sugerează, de asemenea, o modalitate promițătoare de a minimiza aceste consecințe adverse ale stresului prin consolidarea reglării emoțiilor și a autocontrolului”.
Cu alte cuvinte, cu cât o persoană este mai rezistentă din punct de vedere psihologic, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă, a spus el.
„Tuturor ne place să simțim că avem o anumită putere asupra soartei noastre”, a spus Sinha. „Deci este un lucru grozav să întărim în mintea oamenilor că ar trebui să facem o investiție în sănătatea noastră psihologică”.
