Sunteți stresat? Ochii arată supraîncărcarea mintală
De ce suntem stresați? Pentru că, cu o viteză înspăimântătoare, cerințele privind productivitatea muncii ale societății de astăzi par să fi crescut de zece ori. Se adaugă multitaskingul, ca o modal...
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Missouri-Columbia (MU) au descoperit că ochii unei persoane sunt nu doar oglinda sufletului ci și a stării mintale.
„Dacă semnele tale vitale sunt proaste, atunci ceva este în neregulă cu corpul tău și medicii vor trebuie să îți facă investiații pentru a-și da seama ce e în neregulă cu tine", a spus Jung Hyup Kim, profesor asistent de inginerie industrială și de fabricație la Colegiul de Inginerie MU. „Multe persoane au de rezolvat multe sarcini, dar în prezent nu există măsurători care să arate bunăstarea mintală a cuiva" a remarcat el.
Dilatarea pupilei arată stresul
„Am constatat, însă, că mărimea pupilei ar putea fi cheia pentru a măsura starea mintală a cuiva în timp ce persoana în cauză face multitasking (rezolvă mai multe lucruri în același timp, n.r.)".
Toată lumea trăiește diferit stresul. Kim și Xiaonan Yang, un absolvent al MU, au dorit să găsească o modalitate bazată pe date pentru diferite industrii - cum ar fi comunicatorii din sistemele de urgență, angajații care muncesc în birouri, cei din industrie și cei care muncesc în fabrici – ca să măsoare în mod universal nivelurile de stres la angajații care au mai multe sarcini de îndeplinit în același timp sau au sarcini de complexitate simultană, scăzută și înaltă.
Pentru a face acest lucru, au comparat datele dintr-o bază de date metrică legată de volumul de muncă elaborată de NASA pentru astronauții săi, cu observațiile lor privind răspunsul pupilar de la participanții la un studiu de laborator. Cu ajutorul unei camere de control de la instalațiilor de rafinare a petrolului și a gazelor, Kim și Yang au urmărit, prin intermediul tehnologiilor de captare a mișcării și a celor de urmărire a ochilor, cu au reacționat participanții la schimbări neașteptate, cum ar fi alarmele, urmărind simultan performanța măsurătorilor pe două monitoare.
Dilatarea și volumul de muncă
În timpul sarcinilor simple din aceste scenarii, comportamentele de căutare cu vederea ale participanților au fost mai previzibile. Cu toate acestea, pe măsură ce sarcinile au devenit mai complexe și s-au produs schimbări neașteptate, comportamentele lor oculare au devenit mai neregulate.
Prin folosirea datelor din acest studiu de laborator și a unei formulări aplicate de Kim și Yang numită „dimensiune fractală”, cei doi cercetători au descoperit o relație negativă între dimensiunea fractală a dilatării pupilei și volumul de muncă al unei persoane, care arată, în fapt, că dilatarea pupilei ar putea fi folosită pentru a indica volumul de muncă mintal într-un mediu cu multitasking.
Kim și Yang speră că această constatare poate oferi o mai bună înțelegere a modului în care ar trebui concepute sistemele pentru a evita supraîncărcarea mintală a lucrătorilor – adică arapiția stresului și a efectelor lui negative - și pentru a construi un mediu de lucru mai sigur și mai lipsit de stres.
Într-o zi această constatare ar putea oferi angajatorilor și educatorilor un instrument pentru a determina nivelul maxim de stres pe care o persoană îl poate experimenta înainte de a deveni obosită sau epuizată și performanța ei să înceapă să se schimbe în mod negativ.
Stresul te determină să faci greșeli
„Ar fi minunat dacă oamenii ar putea lucra perfect de fiecare dată", a spus Kim, citat într-un material dat publicității de Universitatea Missouri-Columbia. „Dar când sunteți obosit, faceți adesea greșeli. Deci, dacă putem monitoriza bunăstarea mintală a unui lucrător, atunci sperăm că vom preveni apariția unor greșeli viitoare".
Kim și Yang intenționează să aplice această constatare cercetărilor ulterioare care implică diferite grupe de vârstă și anumite măsuri biometrice, cum ar fi bătăile inimii, semnalele creierului și reacțiile musculare sau nervoase.
-
-
-
-
-
O vitamină ieftină, legată de un creier mai sănătos25.08.2026, 15:25
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
