Divorțul părinților este greu de înțeles și de acceptat de către copii. În timp, aceștia sunt distruși emoțional.
Divorțul părinților poate să fie unul amiabil, în care fiecare să se retragă onorabil din relația pe care au clădit-o, dar poate fi și una din care copilul va ieși traumatizat, căci cine consideră că acesta nu va avea de suferit de pe urma divorțului se află într-o mare eroare.
Psihologul Radu Leca are câteva sfaturi importante pentru părinții aflați în divorț, dar și pentru acei parteneri de cuplu ce au anumite dependențe. Mesajul psihologului este unul extrem de dur, însă susține acesta, ceea ce simte copilul în timpul divorțului este o ”traumă și o tragedie”, pe care cu greu o poate gestiona.
”Este atât de greu să accepți schimbarea unui copil din cauza divorțului încât veți fi orbi și veți spune că nu din cauza divorțului copilul a făcut o faptă. Ei, nu.
Nu din cauza divorțului copilul și-a schimbat, chiar și pentru o perioadă, orientarea sexuală.
Nu din cauza divorțului copilul a îmbrățișat violența fizică și psihologică-emoțională, verbală. Ei, nu. Cum să nu? Fix din cauza divorțului,
Nu din cauza divorțului copilul s-a supraîngrășat, furând mâncarea, luându-le mâncarea copiilor de la școală. Luând bani din casă și cumpărându-și compulsiv zeci de shaorme, îmbinate în maioneză.
Nu din cauza divorțului copilul a îmbrățișat sucurile cu cofeină, acidulate și cu zahăr mult.
Toate aceste lucruri se cauzează divorțului, indiferent de voi vreți sau nu să acceptați”, a declarat psihologul Radu Leca în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News.
”Modul în care copiii noștri reacționează la divorț poate fi extrem de rău sau poate fi ca reacție pe loc sau în timp. Cele mai rele reacții sunt în timp: se va tăia pe mâini, se va înțepa, se va tatua pe ascuns, își va provoca rău fizic, se va îndrepta către mâncare în exces sau în fuga de mâncare. Va face toate lucrurile rele de care tu te-ai ferit și pe care doar le-ai gândit, dar nu le-ai pus niciodată în practică, de rușine. Nu va mai avea rușine, se va îndepărta de Dumnezeu, va refuza să învețe, va refuza să își facă temele sau să se îmbrace în acord cu linia școlii.
Va refuza autoritatea și se va lupta absurd, va purta elemente vestimentare discriminatorii, de la celebrele hanorace create pentru cei albi, bogați și tineri. Unele elemente vizuale, de tip zvastică, puțin oblică, precum acele de ceasornic, ca să dovedească faptul că nu este chiar o zvastică adevărată.
Va atrage răul în viață, creând incidente, de la bătăi brutale până la urmăriri ale unor colegi.
De ce? De ce se întâmplă aceste lucruri rele? Fiindcă acest copil sau adolescent ce trece printr-un divorț nu are capacitatea să înmagazineze divorțul ca fiind un act de îndepărtare și doar atât dintre doi adulți. El îl privește ca fiind cea mai mare traumă și tragedie, la care are acces în timp real.
Se va ajunge ca acest copil firav să se transforme, fără sprijin psihologic de calitate”, a mai spus Radu Leca.
Potrivit psihologului, cele trei universuri al copilului, respectiv al părinților aflați în divorț se pot ”uni”, astfel încât copilul implicat emoțional în această acțiune să nu aibă de suferit.
”Avem de-a face cu elemente clare și foarte clare, respectiv modul în care se prezintă divorțul, contează imens, modul în care relaționează cei doi tutori, în timpul divorțului, de față cu minorul.
Nu trebui ca acest copil să treacă prin urletele voastre, prin jignirile voastre, prin violența voastră, fizică și verbală.
Copilul nu trebuie să vadă răul din voi, sub nicio formă, niciodată. Copilul trebuie să vadă adevărul, respectiv divorțul în sine, fără circ și teatru.
Circul îl va discredita, cel puțin pe unul dintre părinți, în mintea sa, și îl va apropia de celălalt părinte, dar oare această relație a copilului cu părinții nu este una influențabilă? Ba da. Cine o influențează și de ce?
Putem avea părinți psihopați? Da.
Putem avea părinți care au creat fals la început și pe măsură ce a trecut timpul iluzia a devenit o credință? Copilul este totul pentru mine, nu o să ți-l las niciodată. Nu îți dau voie să te apropii de el. Voi face orice, oricând ca să fiu cu copilul, tu nu. Eu sunt cel mai bun părinte de pe lumea asta, tu nu exiști. Eu fac totul pentru copil, tu nu ai voie să te apropii de el. Da.
Și această atitudine patologică va transforma copilul într-o țintă? Da.
Și atunci, vin și te întreb: Dacă știi că ai ceva greșit, emoțional, dacă știi că nu ești capabil să ții relația, dacă știi că nu ești capabil să faci copii de care să ai grijă, de ce te mai bagi într-o relație care să facă rău? (...) De ce distrugi o viață? Ce știi despre tine? Că ai dependențe. Dacă ai dependențe nu face copii, îi vei distruge, îi vei îngenunchia, îi vei ucide emoțional. Fiindcă acesta este adevărul pe care nimeni nu-l spune. Părintele dependent este cel care își ucide, lent, în fiecare zi, copilul. Acesta este adevărul de care toată lumea se ferește.
Sunt unul dintre puținii care vine și spune asta. Și aș vrea ca mai mulți colegi să spună asta: dependența te duce la divorț și la uciderea lentă a unui copil sau a mai multor copii. Este cea care distruge copiii. Dacă știți că aveți dependențe, vă rog să vă opriți din a face copii.
Există o lumină pe care toți o accesăm la Botez, lumina divină. O dată cu primirea numelui, noi primim și un destin. (...) Acest act al primirii luminii, prin Sfânta Taină a Botezului și a cununiei, trebuie să vă îndepărteze de rău, nu să genereze rău, așa că vă rog: Să vă gândiți bine, și când vă căsătoriți, și cu cine, și când faceți copii, și cu cine. Fiindcă este îngrozitor pentru toată lumea, nu atât pentru voi, cât pentru copii, ca rodul dragostei voastre, copilul, să treacă prin neputința și cancerul vostru emoțional, denumit divorț.
Dar, atunci când nu se mai poate, când partenerii s-au îndepărtat mult și foarte mult, când simpla lor prezență în casă distruge copilul, când copilul asistă la bătăi și la cuvinte rele, se impune divorțul. Dar trebuie realizat respectând binele superior al copilului, nu altfel”, a concluzionat psihologul Radu Leca.
Mai multe în video:
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
