În ce stadiu al bolii Alzheimer pacienții nu își mai recunosc familia și cum poți gestiona această situație.
În ce stadiu al bolii Alzheimer pacienții nu își mai recunosc familia și cum poți gestiona această situație. Declinul mintal asociat cu demența nu se produce dintr-o dată, ci trece prin șapte etape clinice distincte. Înțelegerea acestor niveluri diferite poate ajuta oamenii să recunoască din timp semnele și simptomele.
În plus, persoanele cu demență, împreună cu familiile lor, vor ști ce să anticipeze pe măsură ce afecțiunea progresează. Familiile raportează adesea că comunicarea devine dificilă pe măsură ce persoana iubită îi uită.
În stadiul patru, persoana iubită cu demență vă poate confunda cu un alt membru al familiei. Persoanele cu demență pot uita numele membrilor familiei lor în etapa a cincea și mai departe.
Deși persoana iubită nu își amintește cine sunteți, este posibil să vă puteți bucura în continuare de compania celuilalt.
În mod obișnuit, în primele trei stadii ale demenței, persoana iubită își va aminti membrii familiei. La începutul dezvoltării demenței, o persoană nu are, de obicei, probleme de memorie sau declin cognitiv. Acesta este cunoscut ca fiind stadiul unu și este uneori denumit "pre-demență".
În timpul etapei a doua, apar uitări ocazionale, cum ar fi rătăcirea obiectelor sau uitarea numelor. Deși acest lucru poate fi atribuit schimbărilor normale legate de vârstă în cogniție, ar putea însemna, de asemenea, semne timpurii de demență degenerativă.
În etapa a treia, încep să apară probleme cognitive clare. De exemplu, rătăcirea cu ușurință, performanțe slabe la locul de muncă, dificultăți în reținerea informațiilor citite în cărți sau pasaje, rătăcirea obiectelor esențiale, dificultăți de concentrare și anxietate ușoară până la moderată, deoarece aceste probleme interferează cu viața de zi cu zi. Unele persoane pot avea dificultăți în a-și aminti numele membrilor familiei în această etapă.
Vezi și: Cele mai frecvente 8 boli la persoanele de peste 40 de ani
De la stadiul unu până la trei, cei care se confruntă cu simptome de demență ar trebui să se consulte din timp cu un profesionist din domeniul medical pentru un diagnostic precis. Acest lucru va ajuta familiile să planifice îngrijirea viitoare în timp ce persoana iubită cu demență le recunoaște și poate fi implicată într-un plan de îngrijire.
În cea de-a patra etapă, persoanele pot deveni izolate social și pot prezenta schimbări în personalitatea și dispoziția lor. Familiile raportează simptome cum ar fi faptul că nu sunt conștienți de evenimentele curente sau recente, că uită fapte din istoria personală, că au dificultăți în gestionarea finanțelor sau în planificarea călătoriilor, că sunt confuzi atunci când vine vorba de recunoașterea persoanelor și a fețelor, precum și că au dificultăți în a naviga în locuri necunoscute, potrivit Health News.
Începând cu etapa a cincea, persoanele cu demență pot începe să își uite membrii familiei și prietenii apropiați. Cei aflați în stadiul cinci de demență moderată vor avea nevoie de o anumită asistență în viața de zi cu zi.
Principalul simptom al acestui nivel de demență este incapacitatea de a-și aminti detalii importante, cum ar fi numele și adresele de domiciliu ale membrilor apropiați ai familiei. În plus, pacienții pot uita informații de bază referitoare la ei înșiși, cum ar fi numărul de telefon sau adresa. În acest punct, pacienții sunt încă capabili să se ocupe de sarcini esențiale, cum ar fi folosirea toaletei sau mâncatul fără ajutor.
În stadiul șase al demenței, este obișnuit să se uite numele membrilor familiei. În timpul etapei a șasea, aceștia pot prezenta un comportament delirant, pot deveni obsesivi sau anxioși și pot da dovadă de agresivitate sau agitație.
În stadiul șapte, în cel mai extrem caz de demență pot fi prezente halucinațiile. Împreună cu abilitățile motorii, capacitatea persoanei de a comunica poate, de asemenea, să se diminueze în timp.În stadiile finale, probabil că vor avea nevoie de ajutor din partea membrilor familiei sau a îngrijitorilor pentru activități de bază precum mersul pe jos și mâncatul.
Atunci când persoana iubită cu demență nu vă recunoaște pe dumneavoastră sau pe ceilalți membri ai familiei, atunci este posibil ca aceasta să refuze să accepte ajutor pentru activitățile zilnice. Pentru a răspunde în astfel de situații, cel mai bine este să rămâneți calm și să dați explicații scurte. Este posibil să fie nevoie să repetați informațiile, deoarece cei dragi pot avea și dificultăți legate de limbaj.
Explicați pur și simplu lucrurile și folosiți elemente vizuale pentru a împrospăta memoria persoanei. Fotografiile cu membrii familiei și alte obiecte pot ajuta persoana să se simtă mai sigură. Unele familii folosesc o carte de amintiri care conține imagini și o scurtă descriere a persoanelor pentru a le reaminti celor dragi cu demență de familie și prieteni.
Duceți-i în excursii pe calea amintirilor, vorbind despre locuri familiare și oameni pe care îi cunosc. Atunci când se fac greșeli, oferiți-le corecții sub formă de sugestii blânde, mai degrabă decât de mustrări.
Nu luați conversațiile personal. De exemplu, chiar și după ce vă vizitați în fiecare zi sau locuiți împreună, o persoană iubită cu demență poate spune ocazional că nu o vizitați/veziți niciodată. Deși acest lucru poate fi frustrant, rămâneți concentrat pe activitățile plăcute pe care le puteți face împreună.
În funcție de stadiul demenței, activitățile plăcute pentru persoanele cu demență s-ar putea schimba în timp. Implicați persoana iubită cu demență în activități care nu o fac să se simtă frustrată. Unele activități plăcute raportate în mod obișnuit sunt vizionarea de filme împreună, coacerea de prăjituri sau alte mâncăruri preferate, realizarea de colaje foto și rezolvarea de puzzle-uri etc.
Amintiți-vă că boala Alzheimer provoacă uitare și arătați înțelegere față de persoana iubită prin sprijin și bunătate.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
