Psihologii atrag atenția că sfaturile de sănătatea mintală expuse pe rețelele de socializare sunt adesea înșelătoare. Ce spune Alex Dimitriu, medic român în SUA.
Platformele de socializare online au sporit vizibilitatea și discuțiile pe teme de sănătate mintală. Nu toate informațiile despre sănătatea mintală împărtășite online sunt neapărat corecte, bazate pe dovezi sau chiar bine intenționate.
Experții spun că persoanele cu probleme de sănătate mintală pot fi deosebit de vulnerabile la acest tip de mesaje deoarece oricine își poate crea un cont TikTok.
Cu toate acestea, după cum te-ai putea aștepta - sau poate ai experimentat deja pe propria piele - acest lucru înseamnă, de asemenea, că nu tot ceea ce este împărtășit pe TikTok se bazează pe fapte reale.
Același lucru este valabil și pentru alte platforme sociale populare, cum ar fi Instagram, Snapchat, Facebook și X (cunoscut anterior sub numele de Twitter).
Într-o nouă carte editată de Jonathan N. Stea și Stephen Hupp, intitulată "Investigarea psihologiei clinice, pseudoștiință, știință marginală și controverse", un grup de profesioniști examinează pericolele potențiale ale căutării de sfaturi și tratamente de sănătate mintală online și, în special, pe platformele de socializare și pe site-urile celebrităților.
Care sunt pericolele specifice și ce se poate face pentru a le evita? Iată ce au de spus experții.
Vezi și: Cinci semne ale demenței. Schimbările pe care trebuie să le observi la persoanele de peste 50 de ani
"Folosesc TikTok și sunt adesea martoră la probleme de sănătate mintală împărtășite și discutate pe platformă. Văd că sunt împărtășite sfaturi anecdotice și experiențe personale care adesea simplifică prea mult cât de complexe sunt problemele de sănătate mintală. Indivizii se autodiagnostichează apoi cu afecțiuni precum ADHD și autism în secțiunea de comentarii, bazându-se pur și simplu pe o experiență personală postată de creatorul de conținut", a declarat Andrea Tarantella, consilier cu ADHD Advisor, care nu a fost implicată în carte.
În timp ce anecdotele personale au cu siguranță potențialul de a fi adevărate, experții spun că acestea nu ar trebui să fie aplicate la scară largă sau confundate ca fiind definitive.
De asemenea, experții avertizează împotriva conținutului care promovează rezultate imediate și, în special, a celor care îi îndeamnă pe spectatori să facă o achiziție. Videoclipurile de marketing pot fi făcute să semene cu conținutul tipic generat de utilizatori.
"Amintește-ți că nu există o soluție rapidă sau un leac miraculos pentru complexitatea pe care o reprezintă sănătatea mintală și ia în considerare motivațiile creatorului. Încearcă să facă bani de pe urma ta, făcându-te să descărci o aplicație sau să cumperi un produs", a continuat Tarantella.
Dr. Alex Dimitriu, specialist în psihiatrie și medicina somnului, locuiește în SUA încă din fragedă copilărie. Este fondatorul clinicii de psihiatrie și medicină a somnului din Menlo Park, Silicon Valley, specializată în psihiatrie, tulburări ale somnului și terapie transformativă. Alex Dimitriu este psihiatru și specialist în medicina somnului, cu diplomă de la Universitatea Stanford.
Deși nu a fost implicat în realizarea cărții "Investigarea psihologiei clinice", acesta consideră că "dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, probabil că este".
"Oricine caută speranță este predispus la dezinformare și acest lucru este valabil mai ales în cazul sănătății mintale. Pentru că există atât de puține teste sau constatări obiective (precum tensiunea arterială sau colesterolul) în sănătatea mintală, este cu adevărat nevoie de colaborarea cu un specialist pentru a decide când ceva nu este în regulă, ce trebuie făcut în acest sens și cum să se măsoare rezultatul", a precizat Alex Dimitriu, pentru Medical News Today.
Autodiagnosticarea și luarea unei decizii privind un plan de tratament pe baza unor informații online anecdotice sau prădalnice poate întârzia ajutorul profesional sau chiar poate provoca daune.
"Dezinformarea online privind sănătatea mintală prezintă pericolul de a trimite oamenii pe o cale greșită de tratament, pur și simplu pentru că oamenii nu își cunosc alternativele sau eficacitatea unui anumit tratament", a mai spus Alex Dumitriu.
În timp ce dezinformarea poate ajunge la oricine, adolescenții și adolescentele pot fi în special vulnerabili la acest tip de mesaje.
"Utilizatorii mai tineri pot fi mai susceptibili la acest tip de dezinformare, deoarece încă își dezvoltă gândirea critică necesară pentru a distinge între informații credibile sau prea simplificate. Am văzut o boală psihică complexă redusă la un simptom sau la o soluție. În esență, simptome precum bătăile sau scuturarea picioarelor sunt puse de un creator care pretinde că are un diagnostic de autism", a continuat Tarantella.
Formatul scurt pe care îl încurajează majoritatea platformelor de socializare poate, de asemenea, să elimine nuanțele importante legate de diagnosticarea și tratamentul bolilor mintale.
În timp ce creatorul de conținut din exemplul menționat mai devreme poate într-adevăr să experimenteze acest simptom, nu este suficient de unul singur pentru a pune un diagnostic.
"În plus, am dat peste hack-uri de sănătate mintală. Am dat peste sfaturi foarte bune de la profesioniști licențiați care postează conținut pe TikTok, dar trebuie spus că aceste hack-uri sunt doar instrumente utile și nu un tratament pentru o tulburare", a spus Tarantella.
Astfel, experții susțin că nu există loc pentru sfaturi online privind sănătatea mintală și că un ochi critic este întotdeauna necesar.
"Puțină cunoaștere este un lucru periculos. Pentru toate sfaturile și recomandările, uitați-vă de la cine vin și care este pregătirea lor. Asigurați-vă că nu este vorba de un marketing bine ascuns pentru un produs sau un serviciu. De asemenea, scormoniți pe internet pentru a analiza un anumit tratament sau supliment pentru a vedea dacă este validat și testat", a adăugat el.
Este important să nu folosiți aceleași platforme de socializare atunci când căutați o validare, ci să căutați în schimb surse de încredere, cum ar fi Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Food and Drug Administration sau Organizația Mondială a Sănătății.
Tatiana Rivera Cruz, terapeut și asistent social clinic cu consilier ADHD, a spus că "cel mai bun sfat ar trebui să fie să luați în considerare ajutorul profesional. Căutarea unor platforme profesionale și de încredere sau a unor servicii în persoană va fi cea mai bună opțiune".
"Dacă simptomele sunt suficient de semnificative pentru a vă afecta viața, relațiile, capacitatea de a dormi, de a mânca sau de a vă relaxa, are sens să lucrați cu un specialist verificat", a afirmat Dimitriu.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
