Singurătatea constantă pe o perioadă lungă de timp crește riscul de accident vascular cerebral cu până la 56%, conform unui nou studiu.
Un nou studiu a constatat că singurătatea constantă pe o perioadă lungă de timp crește semnificativ riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Singurătatea poate crește riscul de accident vascular cerebral prin căi fiziologice, comportamentale și psihosociale. Studiul a constatat că participanții care au raportat că s-au simțit singuri la două interviuri la patru ani distanță prezentau un risc cu 56% mai mare de accident vascular cerebral.
Cercetătorii au analizat datele din Studiul privind sănătatea și pensionarea efectuat între 2006 și 2018, incluzând 8 936 de participanți cu vârsta de 50 de ani și peste care nu au avut niciodată un accident vascular cerebral.
Singurătatea lor a fost măsurată în funcție de răspunsurile lor la întrebările din Scala de singurătate UCLA revizuită. Participanții au fost clasificați ca fiind în mod constant mari, în mod constant mici, remitenți sau cu debut recent.
Studiul a relevat că participanții care au avut o stare de singurătate remitentă și recentă au prezentat un risc cu 25% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, în timp ce persoanele cu scoruri scăzute de singurătate nu au prezentat un risc crescut. Colaborarea cu un psiholog poate oferi instrumente pentru abordarea singurătății și reducerea riscului de accident vascular cerebral.
Studiul realizat de Yenee Soh, cercetător asociat la Harvard, Chan School of Public Health, sugerează că singurătatea poate avea un impact asupra riscului de accident vascular cerebral prin trei căi generale: fiziologică, comportamentală și psihosocială.
Cercetările anterioare sugerează că mecanismele fiziologice includ inflamația, imunitatea redusă și creșterea activității hipotalamice hipofizo-adrenocorticale. Influențele psihosociale pot include incapacitatea de a menține relații sociale satisfăcătoare, ceea ce poate duce la dificultăți interpersonale pe termen lung care pot afecta riscul de accident vascular cerebral.
Potrivit MedicalNewsToday, comportamentele autoabuzive, cum ar fi scăderea activității fizice, supraalimentarea, consumul ridicat de alimente ultraprocesate, consumul crescut de alcool și igiena deficitară a somnului, pot contribui, de asemenea, la riscul de accident vascular cerebral.
Yu-Ming Ni, cardiolog certificat și lipidolog la MemorialCare Heart and Vascular Institute de la Orange Coast Medical Center, consideră că singurătatea nu este singurul factor care contribuie la riscul de accident vascular cerebral. Punctul cheie este că singurătatea crește probabilitatea ca persoanele să fie mai puțin capabile să aibă grijă de ele însele.
Foto: Freepik
Singurătatea poate fi un sentiment separat de izolarea socială. Este posibil ca persoanele izolate să nu se simtă de fapt singure și să fie înconjurate de multe persoane.
Grupa de vârstă cea mai expusă riscului de singurătate este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani, care prezintă, de asemenea, cel mai mare risc de izolare socială, anxietate și depresie.
Pe măsură ce populația îmbătrânește, aceasta este o preocupare tot mai mare atât pentru persoanele în vârstă, cât și pentru tineri. Medicii trebuie să evalueze pacienții în ceea ce privește depresia, singurătatea și izolarea și sugerează că medicii ar putea începe să prescrie interacțiunea socială și să ofere trimiteri către resurse comunitare.
Singurătatea poate să nu fie o problemă pentru unii, deoarece poate fi o sursă de putere, importanță și semnificație. Cu toate acestea, ea poate fi, de asemenea, un rezultat al forțelor externe, cum ar fi provocările sociale bazate statut socioeconomic, locație sau alți factori.
Nu este concludent dacă intervențiile comportamentale sau terapeutice pot reduce singurătatea. Abordarea acestei probleme nu ar trebui să se facă doar la nivel individual sau într-un cadru medical, ci și la nivel de societate.
Este esențial să se înțeleagă factorii structurali și sociali care contribuie la singurătate și să se lucreze în mod colectiv pentru a o aborda. Există numeroase organizații și inițiative care oferă resurse pentru a ajuta la combaterea singurătății.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
