Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Oxford a arătat că budesonida, un medicament comun în tratarea astmului, poate să reducă cu 90% riscul de tratament de urgență sau spitalizare a unui pacient...
Cercetătorii de la Universitatea Oxford a publicat pe platforma MedRxiv un studiu (link direct studiu) încă neevaluat de specialiști, care arată că budesonida (BUDESONIDUM), un medicament comun din clasa costicosteroizi inhalatori folosit în tratarea astmului, poate să reducă cu 90% riscul de tratament de urgență sau spitalizare a unui pacient COVID-19. Studiul a durat 28 de zile și a fost realizat pe 146 de pacienți.
Subiecții studiului care au inhalat acest medicament, care se administrează sub formă de aerosoli, au scăpat mai repede de febră și au avut mai puține simptome persistente, față de pacienții COVID-19 care au primit tratamentele obișnuite.
Medicul pneumolog Gilda Popescu, de la Spitalul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a declarat pentru Libertatea, că a administrat deja acest medicament pacienților săi și că la toți cei tratați cu budesonidă boala a involuat.
„Eu am folosit în ambulatoriu încă de la primul pacient cu COVID medicație cu corticosteroizi inhalatori asociată cu bronhodilatatoare de lungă durată. Am văzut că evoluția pacienților a fost extrem de favorabilă și am mers pe aceeași schemă până în prezent. Niciun pacient nu a dezvoltat forma severă a bolii și toți s-au vindecat fără spitalizare”, a declarat Gilda Popescu, pentru sursa citată.
Pneumologul a precizat că a ales să administreze acest tratament deoarece COVID-19 este o boală inflamatorie care afectează în primul rând aparatul respirator:
„Având experiența tratării astmului, eu am ales terapia cu corticosteroizi inhalatori, deoarece aceștia acționează direct asupra aparatului respirator. Mai exact, inflamația pulmonară nu mai evoluează în alveole, fază în care apare insuficiența respiratorie”, a mai spus medicul, care recunoaște că și-a asumat un risc mare aplicând acest tratament. „Și continui și în ziua de azi aceeași schemă. Eu tratez pacienții COVID în ambulatoriu, deci au fost pacienți cu forme ușoare și medii, dar mulți dintre ei au avut și afectare pulmonară pe zone extinse și am avut curajul să-i țin acasă. Niciunul nu a dezvoltat forma severă a bolii, terapia recomandată de mine le-a redus și stopat procesul inflamatoriu de la nivelul aparatului respirator. Toți s-au vindecat”, a mai declarat Gilda Popescu, pentru Libertatea.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
