Rujeola, 140.000 de decese în 2018. OMS: Moartea unui copil de o astfel de boală e revoltător

Zeci de mii de oameni, majoritatea copii sub 5 ani, au murit de rujeolă în 2018. Vaccinul antirujeolic ajunge greu în țările sărace. În cele bogate, unii nu cred în utilitatea...
Rujeolă, moartea. Peste 140.000 de oameni de pe glob au pierit, în 2018, de rujeolă, o boală care se previne prin vaccinare. E concluzia unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății și al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. Cifrele nu sunt optimiste nici pentru 2019.
Rujeolă, moartea. Efectele bolii
„Faptul că un copil moare de o boală ca rujeola, ce poate fi prevenită prin vaccinare, este, sincer vorbind, revoltător și un eșec colectiv în protejarea celor mai vulnerabili copii ai lumii. Pentru a salva vieți, trebuie să ne asigurăm că toți pot beneficia de vaccinuri – ceea ce înseamnă să investim în imunizare și asistență de sănătate de calitate ca un drept pentru toți", a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreysus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, într-un comunicat al UNICEF.
Cifrele arată că majoritatea deceselor au fost printre copiii sub 5 ani. Potrivit sursei citate, bebelușii și copiii foarte mici sunt supuși celui mai mare risc de infecție cu rujeolă, cu potențiale complicații, inclusiv pneumonie și encefalită, precum și dizabilitate pe viață – leziune cerebrală permanentă, pierderea vederii și a auzului.
Studii recente susțin că virusul rujeolei, odată contactat, poate avea și alte consecințe asupra sănătății pe termen lung, virusul afectând memoria sistemului imunitar timp de luni sau chiar ani după infecție. Astfel, sistemul imunitar nu va putea face față la afecțiuni precum gripa sau diareea severă.
Rujeolă, moartea. Cum se previne
Specialiștii reamintesc că rujeola poate fi prevenită prin vaccinare. Însă, ratele de vaccinare au stagnat peste tot în lume în ultimii 10 ani. OMS și UNICEF estimează că, la nivel global, 86% din copii au primit prima doză de vaccin prin serviciile de vaccinare de rutină din țara lor în 2018 și mai puțin de 70% au primit a doua doză recomandată.
Conform comunicatului UNICEF, acoperirea cu vaccinuri contra rujeolei nu este adecvată prevenirii epidemiilor pe glob: "OMS recomandă că este nevoie de acoperire vaccinală cu două doze în proporție de 95% în fiecare țară și toate comunitățile pentru a proteja populațiile de această boală".
Rujeolă, moartea. Țările sărace, cele mai afectate
Așa cum era de așteptat, țările cele mai sărace sunt cel mai afectate de rujeolă deoarece accesul la vaccin este o problemă. Dovadă sunt cifrele și decesele înregistrate în lume. Raportul publicat de OMS arată că cel mai grav impact ale rujeolei s-a înregistrat în Africa sub-Sahariană, unde, constant, mulți copii nu au fost vaccinați.
Statele cele mai afectate de rujeolă din 2018 – adică statele cu cea mai mare rată a incidenței a bolii - au fost Republica Democrată Congo (RDC), Liberia, Madagascar, Somalia și Ucraina. Aceste cinci țări au înregistrat aproape jumătate din toate cazurile de rujeolă din lume.
"Noi am avut un vaccin sigur și eficient timp de peste 50 de ani. (...) Aceste date estimative ne amintesc că orice copil, de oriunde, are nevoie și merită să primească acest vaccin care salvator. Trebuie să inversăm trendul și să punem capăt acestor decese care pot fi prevenite prin îmbunătățirea accesului la vaccinul împotriva rujeolei și a administrării acestuia", a declarat dr. Robert Linkins, șeful filialei pentru Controlul accelerat al Bolilor și Monitorizarea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare din cadrul CDC.
Rujeolă, moartea. Țările bogate și neîncrederea în vaccin
În statele bogate a apărut o altă problemă privind rujeola: încrederea în utilitatea vaccinului.
În 2019, în SUA s-au raportat cel mai mare număr de cazuri din ultimii 25 de ani. 4 țări din Europa - Albania, Cehia, Grecia și Marea Britanie – au pierdut, în 2018, statutul de țări în care rujeola a fost eliminată.
"Am observat o creștere a dezinformării în jurul vaccinurilor în general și, în special, în jurul vaccinului împotriva rujeolei. Aceasta este o preocupare foarte mare pentru noi, deoarece familiile, părinții, sunt într-adevăr vulnerabile la dezinformare", a spus Kate O'Brien, directorul Imunizării, Vaccinurilor din cadrul OMS, citată de abcnews.go.com.
Rujeolă, moartea. Vaccinul salvator de vieți
Se estimează că, în ultimii 18 ani, vaccinarea împotriva rujeolei a salvat peste 23 milioane de vieți.
"Numărul inacceptabil de copii decedați anul trecut din cauza unei boli ce putea fi prevenită este dovada că rujeola, oriunde apare, e o amenințare pentru copiii de pretutindeni. Atunci când copiii nu sunt vaccinați în număr semnificativ, întregi comunități se află în risc. Vedem acest lucru și în prezent, în locuri îndepărtate, ca în Republica Democrată Congo, unde rujeola a ucis până în prezent peste 4.500 de copii sub vârsta de cinci ani; sau în Samoa, unde o epidemie răspândită rapid, a lăsat mulți copii bolnavi și nemaiputând să meargă la școală", afirmă Henrietta Fore, Directorul Executiv al UNICEF, conform unui comunicat.
Rujeola în cifre
În funcție de regiune, în 2018, OMS estimează că în regiunea Africii erau 1.759,000 de cazuri și 52.600 de morți; în Regiunea Americilor - 83.500 de cazuri; în regiunea est-mediteraneană - 2.852.700 de cazuri și 49.000 de morți; în regiunea europeană - 861.800 de cazuri și 200 de morți; în Asia de Sud-Est - 3.803.800 de cazuri și 39.100 morți; și în Pacificul de Vest - 408.400 de cazuri și 1.300 de morți.
În 2019, de la mijlocul lunii noiembrie, fuseseră deja peste 413.000 de cazuri raportate la nivel global.
Conform abcnews.go.com, în 2000 au existat aproximativ 28.000.000 de cazuri de rujeolă la nivel mondial. Până în 2017, acest număr scăzuse la mai puțin de 8.000.000 de cazuri. În 2018 - aproape 10.000.000 de cazuri.
În România - de la debutul epidemiei de rujeolă (2016) și până la finalul lunii noiembrie 2019 - s-au înregistrat 18.711 de cazuri de rujeolă și 64 de decese. Majoritatea îmbolnăvirilor - la copiii nevaccinați. În 2018, rata de vaccinare pentru primul vaccin antirujeolic a fost de 90%, iar pentru cel de-al doilea de 81%, în creștere față de anii precedenți.
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.