Cancerul mamar, cel mai frecvent tip de cancer din România, poate fi depistat precoce. Care sunt cele două investigații care pot salva viața femeilor.
Depistarea precoce a cancerului de sân reduce mortalitatea prin această boală cu 30%. Mamografia şi ecografia mamară sunt două investigaţii imagistice cu valoare complementară în depistarea precoce a cancerului mamar, acest tip de cancer fiind cel mai frecvent tip de cancer în România şi în Europa (25 % din toate cancerele nou diagnosticate în 2019, urmat de cancerul de colon 12 % şi cancerul de col uterin 9 %), potrivit Centrului de Diagnostic și Tratament ”Dr. Victor Babeș”.
Despre pașii ce trebuie făcuți după diagnosticarea cu cancerul mamar a vorbit, la Digi 24, dr. Mircea Dediu, medic primar oncologie.
”O dată stabilit diagnosticul, cazul trebuie evaluat în comisia de indicație terapeutică, o comisie multidisciplinară care include medicul chirurg, medicul chimioterapeut, radioterapeutul și imagistul, iar în funcție de stadiul bolii și caracterele biologice ale tumorii să se decidă secvența terapeutică cu care trebuie început”, a declarat dr. Mircea Dediu, medic primar oncologie, la Digi 24.
Medicul afirmă că la fel ca la orice fel de cancer, și pentru cel mamar există ”terapii chirurgicale, terapii medicale, cu medicamente, și radioterapie, sigur, fiecare având un rol și un scop precis determinat, așa cum spuneam, mai important sau asociat celuilalt tratament în funcție de stadiul în care este descoperită tumora respectivă”.
Totodată, schema de tratament este stabilită de către oncologul-medical, care ”decide în legătură cu terapiile sistemice, adică terapiile care se administrează pe cale parenterală, adică injectabil sau oral, fiind de diverse tipuri și naturi, în funcție de stadiul bolii, dar și de tipul biologic al tumorei în cauză”, a adăugat acesta.
Cancerul mamar, în linii mari, poate fi împărțit în trei categorii biologice aparte, astfel:
- pentru fiecare dintre aceste subtipuri există terapii moderne, pentru cel care răspunde la terapia endocrină există inhibitori care asociați cu terapia clasică duc la rezultate net superioare
- pentru cancerul mamar HER2 pozitiv există anticorpi monoclonali care targhetează specific această modificare biologică particulară.
- pentru cancerul mamar triplu negativ, imunoterapia și-a găsit deja un loc pentru anumite subcategorii, cel care exprimă acel PD-L1 ≥ 1%”, a mai spus medicul.
În cazul cancerului de sân, factorii de risc pot fi hormonali, de mediu, genetici, dar și factori care țin de stilul de viață.
Astfel, factorii asociați cu un risc crescut de cancer de sân sunt corelați în special cu creșterea expunerii la hormonii estrogeni:
- sexul, femeile au un risc mai mare decât bărbații (150:1)
- vârsta înaintată, riscul crește la persoanele peste 50 de ani
- istoricul personal de cancer de sân
- istoricul personal de hiperplazie atipică
- istoricul familia de cancer de sân
- mutațiile genetice care pot fi transmise de la părinții la copii. Cele mai frecvente sunt genele BRCA 1 și BRCA 2, care pot crește atât riscul de cancer mamar, cât și alte tipuri de cancer, în special cel ovarian
- expunerea la radiații în zona pieptului, în copilărie sau tinerețe
- obezitatea
- debutul menstruației înainte de 12 ani
- debutul menopauzei la o vârstă înaintată
- prima naștere la o vârstă înaintată
- lipsa gravidității
-terapia de substituție hormonală după instalarea menopauzei
- consumul excesiv de alcool, dieta grasă și fumatul.
Acest tip de cancer are cinci stadii, pornind de la 0, la care există celule maligne în interiorul ductelor mamare, dar nu există invazie în țesutul mamar.
Stadiul I, împărțit în două substadii:
- 1A, cel în care tumora primară are o lățime de 2 cm sau mai puțin, dar ganglionii limfatici nu sunt afectați;
- 1B, celulele maligne sunt prezente în ganglionii limfatici și fie nu există o tumoră la sân, fie este mai mică de 2 cm.
Stadiul II are de asemenea două substadii:
- 2A, tumora este mai mică de 2 cm și s-a răspândit la 1-3 ganglioni limfatici, sau este de 2-5 cm, dar nu a prins niciun ganglion;
- 2B, tumora are dimensiuni între 2 și 5 cm.
Stadiul III este împărțit în trei etape:
- 3A, în care celulele maligne sunt prezente în 4-9 ganglioni axilari sau au migrat în ganglionii limfatici mamari interni;
- 3B, cea în care tumora a invadat peretele sau pielea toracică și până la cel mult nouă ganglioni;
- 3C, situație în care celulele maligne sunt prezente în 10 sau mai mulți ganglioni axilari.
Stadiul IV indică prezența metastazelor viscerale, indiferent de mărimea tumorii primare sau de invazia ganglionilor limfatici, notează Mayo Clinic.
Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este aparișia unui nodul, care este o masă nedureroasă, solidă, dar care poate să fie canceroasă. Motiv pentru care este nevoie să vă prezentați la medic, pentru un consult.
Alte simptome ale cancerului de sân sunt:
- umflarea parțială sau a întregului sân
- schimbări în mprimea, forma sau aspectul unui sân
- modificări ale pielii de pe sân, cel mai frecvent fiind aspectul de coajă de portocală
- retenția mameloanelor
- scurgeri mamelonare
- prezența unor zone de roșeață, striații
- dureri la nivelul sâilor sau mameloanelor
- prezența unor ganglioni la nivel axilar.
Cancerul ginecologic poate fi de trei tipuri, ovarian, endometrial și cervical. Septembrie este luna conștientizării cancerelor ginecologice. În acest sens, reprezentanții Institutului Oncologic Prof. Dr. Ioan Chiricuță Cluj Napoca vin cu recomandări.
”Cancerele ginecologice sunt de cele mai multe ori silențioase, de multe ori trec neobservate, pacientele ajungând la medic în stadii avansate. Acest lucru este valabil pentru cancerul ovarian, dar și pentru cancerul de col uterin. Examenul ginecologic de rutină poate să identifice stările precanceroase ale colului uterin, dar și prezența formațiunilor tumorale ovariene sau îngroșarea endometrului. Astfel, se poate obține un diagnostic precoce al cancerului și rezultate terapeutice optime”, arat reprezentanții Institutului Oncologic Prof. Dr. Ioan Chiricuță Cluj Napoca.
De câte ori se recomandă controlul ginecologic
Controlul ginecologic se recomandă a se efectua cel puțin o dată pe an. Acesta include:
- screening, evaluare şi sfaturi
- imunizări bazate pe vârstă şi factori de risc
- un examen fizic
- palparea abdomenului şi a ganglionilor limfatici inghinali
- o examinare pelviană şi o examinare a sânilor, în funcţie de vârsta pacientei. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Ce este mastopexia și cui îi este indicată. La ce trebuie să fii atentă după intervenție
Danemarca vrea să scape de cancerul de col uterin până în 2040. La ce s-au gândit și cum vor să facă asta.
Nu trebuie să tai sânul ca să învingi cancerul. Radioterapia, soluția care schimbă vieți.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Acest cancer ucide din ce în ce mai multe persoane. Statisticile arată că rata mortalității este în creștere alarmantă.
Care sunt șansele să faci cancer dacă unul din părinții tăi au fost diagnosticați cu o boală oncologică.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Acest semn banal îți arată dacă ești predispus la cancer. Dacă vezi ASTA, riscul de cancer crește cu 25%.
Această terapie omoară celulele canceroase. E văzută ca o armă care elimină și cele mai mici celule bolnave.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
