Care este cea mai depresivă țară din Europa. Pe ce loc se află România în topul celor mai triști oameni de pe continent.
Lumea se confruntă cu o criză a sănătății mintale. În Europa, consumul de antidepresive s-a dublat în ultimii 20 de ani. Consumul global de medicamente antidepresive a crescut dramatic în ultimele două decenii, cu europenii ca cei mai mari consumatori.
Utilizarea antidepresivelor a crescut de aproape două ori și jumătate între 2000 și 2020 în 18 țări europene, conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Datele OCDE arată, de asemenea, o creștere dramatică a anxietății și depresiei în timpul pandemiei COVID-19. Folosesc țările considerate cele mai fericite mai puține medicamente antidepresive? Cum explică cercetătorii creșterea abruptă a consumului de antidepresive?
Vezi și: Ceaiul care îmbunătățește memoria. Planta se află în raftul tău de condimente
Nu există date oficiale comparabile cu privire la procentul de persoane care raportează că suferă de depresie cronică sau care consultă un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru. Cu toate acestea, rezultatele unui sondaj publicate de Eurostat oferă unele informații. În 2019, Eurostat a constatat că 7,2 % din cetățenii UE au declarat că suferă de depresie cronică, ceea ce a însemnat doar o creștere foarte mică în comparație cu 2014 (+0,3 puncte procentuale).
Conform Euronews, în 2019, în Europa, Islanda (15,6%) avea cel mai mare procent al poulației care raporta că suferă de depresie cronică. În Uniunea Europeană, Portugalia era în fruntea clasamentului cu 12,2%, urmată de Suedia (11,7%), Germania (11,6%) și Croația (11,6%). Se pare că România se află pe ultimul loc în clasament, cu doar 1%.
În ceea ce privește raportarea depresiei cronice, aceste țări au înregistrat, de asemenea, cel mai mare consum de antidepresive.
Există mai multe explicații posibile pentru această creștere din ultimele două decenii.
Cercetătorii care au studiat influențele asupra tendințelor de prescriere a antidepresivelor în Marea Britanie între 1995 și 2011 au sugerat că creșterea poate fi atribuită recunoașterii depresiei, disponibilității de noi medicamente antidepresive, schimbări în atitudinea pacienților/medicilor de familie, disponibilitatea terapiilor, evoluția ghidurilor clinice și extinderea gamei de indicații tratate cu antidepresive.
Raportul dintre cheltuielile pentru antidepresive și vânzările totale de produse farmaceutice sugerează că aceasta reprezintă un cost semnificativ în unele țări. În 2020, medicamentele antidepresive au reprezentat 4% din vânzările de produse farmaceutice în Portugalia, în comparație cu 2,7% în Spania, 2,2% în Austria, 1,9% în Turcia și 1,4% în Germania.
Simptomele depresiei pot varia de la o persoană la alta, dar pot include:
- Tristețe persistentă sau sentiment de gol interior
- Pierderea interesului sau a plăcerii în activități obișnuite
- Schimbări în greutate sau apetit alimentar
- Insomnie sau somn excesiv
- Oboseală și lipsa de energie constantă
- Sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă
- Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor
- Gânduri de suicid sau auto-vătămare
Cauzele exacte ale depresiei nu sunt pe deplin înțelese, dar este considerată rezultatul unei combinații de factori genetici, chimici și de mediu. Un dezechilibru al substanțelor chimice cerebrale, cum ar fi serotonina și noradrenalina, poate juca un rol în apariția depresiei. În plus, evenimente stresante, traume din trecut, predispoziția genetică și factorii de mediu, cum ar fi izolarea socială sau lipsa suportului emoțional, pot contribui la dezvoltarea depresiei.
Vezi și: Alimentele care te ajută să vezi mai bine. Care sunt și ce alte beneficii îți aduc
Este crucial să recunoaștem că depresia poate afecta pe oricine și să eliminăm stigmatul asociat cu problemele de sănătate mintală. Deschiderea, înțelegerea și susținerea persoanelor care se confruntă cu depresia pot face o diferență semnificativă în viața lor.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Gestionarea eficientă a stresului și anxietății zilnice este esențială pentru menținerea sănătății mentale și fizice.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
