Care este legătura dintre creier și consumul de chipsuri. Adolescenții, ”victimele” poftelor

care este legatura dintre creier si consumul de chipsuri. FOTO Pexels @ Tima Miroshniche
care este legatura dintre creier si consumul de chipsuri. FOTO Pexels @ Tima Miroshniche

Copiii și adolescenții își caută recompensarea prin alimentele dulci, sărate sau grase. 

”Cartofi prăjiți versus chipsuri. Ce alegeți? 450 calorii au cartofii prăjiți la 100 grame. Chipsurile, adică acei cartofi prăjiți dar deshidratați concentrează caloriile, adică la 100 de grame găsim 550 de calorii.În adolescență, creierul va alege varianta cea mai calorică. Nici nu are cum să aleagă altfel”, a spus nutriționistul Mihaela Bilic, în emisiunea ”Doctor de Bine” de la PRO TV.

Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență: cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala, care controlează reacțiile emoționale și compensarea. Sunt fragile și determină copilul să își caute ”compensarea” în alimente dulci, grase ori sărate, însă nu este vina sa. Aceste părți ale creierului vor fi ”stabile” după 18 ani.

”Dacă mănânci un chips nu este o problemă. Dar când deschizi cutia, mănânci fără număr. Plăcerea gustului, că au un gust atât de plăcut că nu te poți abține”, a explicat dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, adăugând că trebuie reduse de fapt porțiile. ”Ciocolata, în pachet mic, la fel și la chipsuri și biscuiți. Totul să fie moderat, astfel încât eu mental să termin pachetul”, fapt care va satisface creierul.

Rezistența la insulină este fiziologică în această etapă a vieții

Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescență există rezistență fiziologică la insulină. Acesta din urmă este un hormon produs de pancreas și care participă la toate procesele de creștere din organismul uman, iar o nouă zi începe prin creșterea glicemiei, acest fenomen fiind unul normal.

”Hormonii de stres cresc glicemia, în general. Secreția lor, mai semnificativă, în perioada trezirii cresc glicemia, apare așa zisul fenomen al zorilor, în cazul copiilor, foarte puternic, când glicemiile cresc foarte mult”, susține dr. Mihai Comșa, medic specialist diabet.

Pancreasul trebuie să depună un efort mai mare pentru a introduce zahărul în celule. ”Având această insulină mai mare, creierul percepe mai greu că are lipsă de zahăr și atunci simte nevoie să mănânce”, mai spune medicul endocrinolog.

De altfel, nevoia de dulce, sărat sau grăsimi crește dacă respectivul adolescent nu doarme necesarul de somn pentru vârsta sa, de 9 ore pe noapte.

Iar un somn insuficient poate duce la modificări în structurile fragile care cer tot aceste trei categorii de alimente.

Această situație se va reglementa abia la vârsta de 18 ani, când se reglează neuro-transmițătorii din creier, moment în care dispare și rezistența fiziologică la insulină.   

Vezi și: Mișcarea, sprijinul pancreasului. Cum să ai o glicemie NORMALĂ în ”LUPTA” dintre insulină și hormoni 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy