EXCLUSIV Ce au în comun toate vaccinurile COVID. Prof dr Virgil Păunescu: Tehnologia nu e nouă, dar n-a mai fost aplicată la grupuri așa de mari
Prof dr Virgil Păunescu a vorbit, la Academia de Sănătate, despre diferențele și asemănările dintre vaccinurile COVID - 19, cele pe bază de ARN Mesager și cele pe bază de adenovirusuri. ...
Prof dr Virgil Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale din România și coordonatorul Centrului OncoGen din Timișoara, a vorbit la Academia de Sănătate, emisiunea realizată de prof. dr. Irinel Popescu, despre asemănările dintre cele două tipuri de vaccinuri – acele bazate pe ARN Mesager și cele bazate pe adenovirusuri – care au fost concepute și se fac acum contra COVID-19. El a făcut o paralelă tehnică între primele două vaccinuri aprobate la nivel mondial.
„În momentul de față sunt pe piață 4 sau 5 vaccinuri, dacă nu mă înșel, toate folosind o tehnologie pe acizi nucleici, adică pe material genetic. Și putem să le luăm pe rând. Cel mai folosit și mai cunoscut este vaccinul Pfizer, dezvoltat de o firmă germană BioNTech. Pfizer este producătorul, dar cel care a dezvoltat tehnologia este o firmă germană, cu doi cercetători de origine turcă. Acest vaccin a apărut primul și a ocupat, să fim sinceri, toată piața.
Al doilea vaccin care a apărut, după știința mea, a fost dezvoltat de colectivul de cercetare de Oxford și urma să fie produs de AstraZeneca. (...) Vaccinul de la AstraZeneca a folosit a doua tehnologie care se află pe piață, tehnologia bazată pe adenovirus, e o infecție cu un adenovirus modificat genetic în așa fel încât să nu se înmulțească, și care trage după el un material genetic cu o secvență de ADN care codifică, la fel ca și ARN-ul mesager de la Pfizer, legiunea spike, adică acele coronițe de pe suprafața virusului care au cam 1.300 de aminoacizi, și care codifică, intrând în celule, pentru că vaccinul nu conține antigen, ca să ne lămurim.
Vaccinurile tradiționale conțineau antigenul, adică stimulului propriu-zis. Aceste vaccinuri conțin un material genetic, care la rândul lui intră în celule și promovează, determină în celule, celulele musculare în mod special pentru că acolo s-a făcut injecția, producția de antigene de tip viral, dar tipul viral, repet, înseamnă un fragment din virusul SARS-CoV-2, adică regiunea aceea spike sau parte mare din regiunea spike, care mai spun o dată are circa 1.300 de aminoacizi.
Deci, toate vaccinurile au în comun o tehnologie bazată pe material genetic, toate vaccinurile au în comun inducerea aceluiași antigen, deci toate stimulează sistemul imun cu proteina spike a SARS-CoV-2 și toate sunt absolut noi, dar nu din punct de vedere tehnologic. Tehnologic, știm de ARN mesager de mulți, mulți ani, de adenovirusuri de 40 de ani. Deci, sunt tehnologii care n-au mai fost în schimb folosite la scarp largă. În ultimii ani au existat tehnologii bazate pe material genetic și modificări genetice, dar ee nu s-au aplicat la un număr atât de mare de oameni, la o populație atât de mare ci la grupuri mult mai mici de persoane”, a spus prof dr Virgil Păunescu.
Informația bombă pe care a dat-o legat de CIP-urile care vor fi implantate omenirii o aflați din video:
-
-
-
-
Botox: ce reacții adverse poate provoca și care sunt semnele de alarmă03.10.2026, 11:30
-
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID, impact grav asupra creierului
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
