Keratoconus apare atunci când corneea - suprafața frontală clară, în formă de cupolă a ochiului - se subțiază și se umflă treptat în formă de con. O cornee în formă de con provoacă vedere încețoșată...
Keratoconusul afectează, de obicei, ambii ochi, deși afectează adesea un ochi mai mult decât pe celălalt. În general, începe să afecteze persoanele cu vârste cuprinse între 10 și 25 de ani. Afecțiunea poate evolua lent timp de 10 ani sau mai mult.
În stadiile incipiente ale keratoconusului este posibil să puteți corecta problemele de vedere cu ochelarii sau lentilele de contact moi. Mai târziu, poate fi necesar să purtați lentile de contact rigide sau alte tipuri de lentile, cum ar fi cele sclerale. Dacă starea dumneavoastră progresează într-un stadiu avansat, este posibil să aveți nevoie de un transplant de cornee.
Un nou tratament numit reticulare a colagenului corneean (corneal collagen cross-linking) poate ajuta la încetinirea sau oprirea progresiei keratoconusului, prevenind eventual necesitatea unui viitor transplant de cornee.
Semnele și simptomele keratoconusului se pot modifica pe măsură ce boala progresează, notează experții de la Mayo Clinic. Ele includ:
- Vedere încețoșată sau distorsionată,
- Sensibilitate crescută la lumină strălucitoare și strălucire, care poate cauza probleme la conducerea pe timp de noapte;
- O nevoie de modificări frecvente în prescripțiile de ochelari;
- Agravarea bruscă sau tulburarea vederii.
Consultați medicul oftalmolog (oftalmolog sau optometrist) dacă problemele de vedere se agravează rapid, ceea ce ar putea fi cauzat de o curbură neregulată a ochiului (astigmatism).
Nimeni nu știe ce produce keratoconusul, deși se crede că sunt implicați factori genetici și de mediu. Aproximativ 1 din 10 persoane cu keratoconus au, de asemenea, un părinte cu această afecțiune.
Acești factori vă pot crește riscul de a dezvolta keratoconus:
- Un istoric familial de keratoconus;
- Faptul că vă frecați des la ochi;
- Anumite afecțiuni, cum ar fi retinita pigmentară, sindromul Down, sindromul Ehlers-Danlos, rinita alergică (febra fânului) și astmul
În unele situații, corneea se poate umfla rapid și poate provoca brusc reducerea vederii și cicatrizarea corneei. Acest lucru este cauzat de o afecțiune în care căptușeala interioară a corneei se descompune, permițând fluidului să pătrundă în cornee. Umflarea dispare de obicei de la sine, dar se poate forma o cicatrice care vă afectează vederea.
De asemenea, keratoconusul avansat poate provoca cicatrizarea corneei, în special acolo unde conul este cel mai proeminent. O cornee cicatrizată determină agravarea problemelor de vedere și poate necesita o intervenție chirurgicală de transplant de cornee, arată experții.
Ce boli poți avea dacă ți se zbate ochiul. De ce trebuie să mergi la oftalmolog.
Aceasta poate fi o complicație care rezultă ca urmare a operației de cataractă. Poate duce la leziuni de vedere permanente.
De ce să nu te freci niciodată la ochi. Riști cinci boli grave.
Sindromul ochiului uscat - simptome, cauze și tratament. Care sunt metodele de prevenție ale acestei afecțiuni.
Această afecțiune poate prezice apariția demenței cu 12 ani înainte de debutul primelor simptome.
Descoperă o serie de sfaturi și obiceiuri pentru îngrijirea ochilor alături de efectele privitului îndelungat în ecrane.
Hemianopia este o problemă comună care poate apărea dacă ai suferit un accident vascular cerebral.
Adevărul surprinzător despre ochelarii de soare. E posibil să-ți pui vederea în pericol fără să realizezi.
Umflăturile de pe pleoape ar putea fi semn de cancer, dar și al altor boli. Iată ce îți transmit ochii despre starea ta de sănătate.
Ce se întâmplă dacă dormi cu ochii deschiși? Cauzele, simptomele și factorii de risc ai lagofthalmiei nocturne.
Vederea încețoșată, adesea cauzată de uscăciunea ochilor, alergii sau oboseala ecranului, poate fi ameliorată prin mai multe modalități.
Astigmatismul - cauze, simptome, tratament. Cum afli că ai astigmatism
Află mai multe despre principalele cauze ale astigmatismului și cum poți identifica anumite simptome devreme.
