Teaca de mielină este un strat protector esențial al sistemului nervos, responsabil pentru transmiterea eficientă a semnalelor electrice între celulele nervoase.
Teaca de mielină este o membrană protectoare care înconjoară anumite celule nervoase, afectând viteza de transmitere a semnalului. Este un strat protector de grăsime și proteine care îmbracă secțiunea principală a corpului unui neuron, numită axon.
Teaca de mielină este o parte esențială a sistemului nervos, care servește drept centru de comandă al comunicării organismului, potrivit Clinicii Cleveland. Fiecare celulă nervoasă are trei secțiuni, care pot fi asemănate cu un copac.
Soma, sau corpul celular, este ca sistemul radicular al copacului, primind nutrienți din sol și transformând mesajele chimice în impulsuri electrice. Axonul, pe de altă parte, este ca trunchiul lung al copacului, transportând nutrienți și impulsuri de-a lungul traseului său.
Terminalul axonului, asemenea mugurilor de copac de la capătul ramurilor, primește frunze și polen de la copac și trimite impulsuri electrice pentru a fi preluate de următoarea celulă nervoasă.
Acest proces continuă pe măsură ce impulsul sau mesajul se deplasează în interiorul creierului și măduvei spinării sau către corp, rezultând în contractarea fibrelor musculare pentru a se mișca, a respira sau a menține bătăile inimii.
Mielina este un înveliș de proteine grase care asigură izolarea protectoare a celulelor nervoase, permițând impulsurilor electrice să circule eficient între ele. De asemenea, menține puterea mesajului impulsului pe măsură ce acesta se deplasează pe axon.
Mielina este produsă de oligodendrocitele din creier și măduva spinării și de celulele Schwann din sistemul nervos periferic, care este rețeaua de nervi din afara sistemului nervos central care comunică cu restul corpului.
Foto: Freepik @tunzalei81
Mielina este o componentă vitală a sistemului nervos, responsabilă de transmiterea și recepționarea semnalelor electrice în întregul organism. Ea este compusă din secțiuni individuale numite internoduri, separate de mici goluri numite noduri de Ranvier. Aceste noduri sunt bogate în ioni de sodiu pozitivi care reîncarcă semnalul electric pe măsură ce acesta se deplasează de-a lungul axonului. Atunci când teaca de mielină este deteriorată, semnalul electric este încetinit sau oprit, ducând la demielinizare.
Bolile care cauzează afectarea mielinei includ scleroza multiplă, encefalomielita acută diseminată, scleroza Schilder, mielita transversă, neuromielita optică, nevrita optică și demielinizarea tubefactivă.
Bolile sistemului nervos periferic atacă, de asemenea, mielina, inclusiv sindromul Guillain-Barre, poliradiculoneuropatia demielinizantă inflamatorie cronică, neuropatia demielinizantă paraproteinemică, Charcot Marie Tooth tip 1 și tip X și deficitul de cupru.
La adulți, leziunile pot fi cauzate de accident vascular cerebral, infecții, tulburări imunitare și metabolice, otrăvuri, deficit de vitamina B12, anumite medicamente și consumul excesiv de alcool. În bolile ereditare rare, teaca de mielină nu se formează corespunzător.
Mielina deteriorată poate fi reparată atât în sistemul nervos central, cât și în cel periferic, dar este important să gestionați factorii care cauzează demielinizarea, cum ar fi inflamația și tratamentul de supresie/modulare imunitară.
De asemenea, s-a demonstrat că blocarea unei molecule în celulele stem („elementele de bază” ale tuturor tipurilor de celule) determină oligodendrocitele să repare mielina și permite șoarecilor cu simptome asemănătoare sclerozei multiple să atingă un anumit grad de recuperare.
Studiile de cercetare continuă să exploreze rolul potențial al celulelor stem în repararea leziunilor mielinei și în încetinirea progresiei bolii. Alte medicamente sunt promițătoare în ceea ce privește protejarea sistemului nervos împotriva deteriorării ulterioare, cum ar fi Ibudilast, un medicament antiinflamator, fenitoina, un medicament pentru epilepsie, și acidul lipoic, un antioxidant.
Mielina este esențială pentru menținerea funcționării celor 100 de miliarde de celule nervoase din organism, iar multe boli și afecțiuni o pot ataca. Cercetătorii fac progrese în înțelegerea potențialelor modalități de a promova repararea mielinei, dar rămâne neclar dacă beneficiile observate reprezintă îmbunătățiri semnificative pentru indivizi.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
