Cele trei tipuri de stres. Cum gestionezi simptomele
Identificarea tipului de stres cu care vă confruntați vă poate ajuta să gestionați mai bine simptomele.
Stresul ne afectează pe toți, indiferent de rasă, sex sau situație financiară. Cu toate acestea, durata și intensitatea stresului variază de la o persoană la alta.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, există trei tipuri principale de stres:
• Acut (pe termen scurt)
• Episodic (stres acut constant)
• Cronic (pe termen lung)
Stres acut
Cea mai frecventă formă de stres este cunoscută sub denumirea de stres acut, care poate dura de la câteva minute până la ore și este adesea benefic pentru sănătatea și productivitatea noastră.
Stresul acut se poate simți excitant, chiar palpitant; imaginați-vă la 6 metri de pământ după un salt la schi. Acest tip de stres vă poate ajuta să vă salvați viața, eliberând adrenalina de care aveți nevoie pentru a frâna rapid pentru a evita o coliziune. Sau îți poate îmbunătăți performanța locului de muncă prin a te menține concentrat, alert și energic, oferindu-ți impulsul de care ai nevoie pentru a termina un raport înainte de termen.
Sigur, stresul acut poate fi enervant, dar, în general, imediat ce stresul se rezolvă, la fel și simptomele acestuia. Cu toate acestea, în cazuri mai severe (de exemplu, un traumatism semnificativ), stresul acut poate duce la probleme mai grave de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatică (PTSD). Stresul pe termen scurt activează apărarea corpului nostru chiar înainte de a exista o vătămare sau infecție, spune Firdaus Dhabhar, profesor asociat de psihiatrie și știință comportamentală la Universitatea Stanford.
Acest lucru permite sistemelor noastre imunitare să abandoneze temporar alte regiuni pentru a proteja zona cu cele mai mari nevoi - de exemplu, locul de chirurgie, vaccinare sau terapie pentru cancer.
În câteva minute de la întâlnirea cu o amenințare, celulele noastre imune lasă ceea ce Dhabhar numește „baraca" (splina) și intră în „bulevarde" (vasele de sânge) în călătoria lor către potențialul „câmp de luptă" (pielea), după cum se menționează în Numărul septembrie 2012 al revistei Psihoneuroendocrinologie.
Stres episodic acut
Stresul acut episodic este frecvent întâlnit de persoanele care preiau prea multe sarcini și se luptă cu organizarea. Aceste persoane se grăbesc și se îngrijorează constant.
Ai auzit vreodată de personalitatea de tip A? Identificat în anii '50 de cardiologii Meyer Friedman și R. H. Rosenman, acest tip de personalitate descrie, de obicei, persoanele obsedate de muncă. Acestea sunt perfecționiste și competitive, se enervează rapid, adesea sunt ostile și care nu își pot împărtăși emoțiile. De asemenea, sunt predispuse la stres acut episodic. Ele pot deveni furioase și iritabile și permit le adesea gândurilor negative să le preia mințile. Rezultatul? Indivizi extrem de stresați cărora le este dificil să se relaxeze.
Stresul cronic
Această afecțiune, pe termen lung, are impact atât asupra sănătății fizice, cât și psihologice. Pentru unii, sursa este o viața constantă plină de stresori. Pentru alții, stresul de durată poate proveni dintr-un eveniment traumatic din copilărie; tot mai mult poate fi declanșat de viziunea globală a unei persoane despre un loc stresant sau de incapacitatea sa de a face față presiunilor cu care se confruntă în fiecare zi. Și unii oameni se confruntă cu stresul cronic care provine din situații dificile, fie că este vorba de părinții copiilor autiști sau de un veteran care se luptă cu efectele ulterioare ale experienței de război.
Stresul cronic devine un sentiment familiar pentru mulți care îl experimentează. Pentru unii, presiunea adăugată poate începe să se simtă ca o normalitate. Cu timpul, însă, acest tip de stres poate lăsa consecințe negative de durată, cum ar fi, anxietate, depresie, atac de cord, boli autoimune, infecții respiratorii, accident vascular cerebral, sinucidere și cancer.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
