Identificarea tipului de stres cu care vă confruntați vă poate ajuta să gestionați mai bine simptomele.
Stresul ne afectează pe toți, indiferent de rasă, sex sau situație financiară. Cu toate acestea, durata și intensitatea stresului variază de la o persoană la alta.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, există trei tipuri principale de stres:
• Acut (pe termen scurt)
• Episodic (stres acut constant)
• Cronic (pe termen lung)
Cea mai frecventă formă de stres este cunoscută sub denumirea de stres acut, care poate dura de la câteva minute până la ore și este adesea benefic pentru sănătatea și productivitatea noastră.
Stresul acut se poate simți excitant, chiar palpitant; imaginați-vă la 6 metri de pământ după un salt la schi. Acest tip de stres vă poate ajuta să vă salvați viața, eliberând adrenalina de care aveți nevoie pentru a frâna rapid pentru a evita o coliziune. Sau îți poate îmbunătăți performanța locului de muncă prin a te menține concentrat, alert și energic, oferindu-ți impulsul de care ai nevoie pentru a termina un raport înainte de termen.
Sigur, stresul acut poate fi enervant, dar, în general, imediat ce stresul se rezolvă, la fel și simptomele acestuia. Cu toate acestea, în cazuri mai severe (de exemplu, un traumatism semnificativ), stresul acut poate duce la probleme mai grave de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatică (PTSD). Stresul pe termen scurt activează apărarea corpului nostru chiar înainte de a exista o vătămare sau infecție, spune Firdaus Dhabhar, profesor asociat de psihiatrie și știință comportamentală la Universitatea Stanford.
Acest lucru permite sistemelor noastre imunitare să abandoneze temporar alte regiuni pentru a proteja zona cu cele mai mari nevoi - de exemplu, locul de chirurgie, vaccinare sau terapie pentru cancer.
În câteva minute de la întâlnirea cu o amenințare, celulele noastre imune lasă ceea ce Dhabhar numește „baraca" (splina) și intră în „bulevarde" (vasele de sânge) în călătoria lor către potențialul „câmp de luptă" (pielea), după cum se menționează în Numărul septembrie 2012 al revistei Psihoneuroendocrinologie.
Stresul acut episodic este frecvent întâlnit de persoanele care preiau prea multe sarcini și se luptă cu organizarea. Aceste persoane se grăbesc și se îngrijorează constant.
Ai auzit vreodată de personalitatea de tip A? Identificat în anii '50 de cardiologii Meyer Friedman și R. H. Rosenman, acest tip de personalitate descrie, de obicei, persoanele obsedate de muncă. Acestea sunt perfecționiste și competitive, se enervează rapid, adesea sunt ostile și care nu își pot împărtăși emoțiile. De asemenea, sunt predispuse la stres acut episodic. Ele pot deveni furioase și iritabile și permit le adesea gândurilor negative să le preia mințile. Rezultatul? Indivizi extrem de stresați cărora le este dificil să se relaxeze.
Această afecțiune, pe termen lung, are impact atât asupra sănătății fizice, cât și psihologice. Pentru unii, sursa este o viața constantă plină de stresori. Pentru alții, stresul de durată poate proveni dintr-un eveniment traumatic din copilărie; tot mai mult poate fi declanșat de viziunea globală a unei persoane despre un loc stresant sau de incapacitatea sa de a face față presiunilor cu care se confruntă în fiecare zi. Și unii oameni se confruntă cu stresul cronic care provine din situații dificile, fie că este vorba de părinții copiilor autiști sau de un veteran care se luptă cu efectele ulterioare ale experienței de război.
Stresul cronic devine un sentiment familiar pentru mulți care îl experimentează. Pentru unii, presiunea adăugată poate începe să se simtă ca o normalitate. Cu timpul, însă, acest tip de stres poate lăsa consecințe negative de durată, cum ar fi, anxietate, depresie, atac de cord, boli autoimune, infecții respiratorii, accident vascular cerebral, sinucidere și cancer.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
