Celine Dion, în vârstă de 54 de ani, este diagnosticată cu o boală neurologică incurabilă care o transformă în ”statuie umană”.
Celine Dion, în vârstă de 54 de ani, este diagnosticată cu o boală neurologică incurabilă. Cântăreața a dezvăluit că are "Sindromul omului rigid" care transformă suferinzii în "statui umane".
Cu lacrimi în ochi, Celine Dion le-a mărturisit fanilor într-un mesaj video că are probleme de sănătate.
„Bună tuturor! Îmi pare rău că mi-a luat atât de mult timp să vă contactez. Îmi lipsiți atât de mult și abia aștept să fiu pe scenă și să vorbesc cu voi în persoană. După cum știți, am fost întotdeauna o carte deschisă și nu eram pregătită să spun nimic înainte, dar sunt gata acum. Mă confrunt cu probleme de sănătate de mult timp și mi-a fost foarte greu să fac față provocărilor și să vorbesc prin ce am trecut.
Recent, am fost diagnosticat cu o tulburare neurologică foarte rară, numită sindromul persoanei rigide, care afectează unu din un milion de oameni. Deși încă învățăm despre această afecțiune rară, acum știm că acesta este ceea ce a cauzat toate spasmele pe care le-am avut”, a transmis Celine Dion.
Vezi VIDEO
View this post on Instagram
Sindromul omului rigid este o tulburare neurologică care are caracteristici ale unei boli autoimune. Principalele simptome ale bolii includ rigidizarea musculară în trunchi și membre, hiper-rigiditate, durere debilitantă și anxietate cronică.
Boala este etichetată ca o tulburare rară în care "spasmele musculare pot fi atât de violente încât pot disloca articulațiile și chiar rupe oasele".
Sindromul omului rigid poate fi adesea confundat cu alte boli, cum ar fi scleroza multiplă, Parkinson, fibromialgia sau boala psihosomatică.
Cauza bolii este necunoscută, dar unii cercetători cred că ar putea fi vorba de o reacție autoimună, notează National Center for Advancing Translational Sciences.
Sindromul omului rigid este un sindrom rar, progresiv, care afectează sistemul nervos, în special creierul și măduva spinării. Simptomele pot include rigiditate musculară extremă, rigiditate și spasme dureroase la nivelul trunchiului și membrelor, afectând grav mobilitatea. Spasmele pot genera suficientă forță pentru a fractura osul. Persoanele cu sindromul omului rigid au adesea o sensibilitate sporită la zgomot, mișcări bruște și suferință emoțională, care pot declanșa spasme musculare.
Simptomele persistente pot duce la curbura anormală a coloanei vertebrale. Sindromul afectează de două ori mai multe femei decât bărbații. Sindromul omului rigid este cauzat de creșterea activității musculare din cauza scăderii inhibării sistemului nervos central.
Se crede că au o componentă autoimună și este adesea asociat cu diabetul zaharat, precum și alte boli autoimune, cum ar fi tiroidita, vitiligo, și anemie pernicioasă. Acesta poate fi diagnosticat după ce a avut diverse teste, inclusiv teste de sânge (cum ar fi pentru acid glutamic decarboxilazei (GAD) anticorpi care este crescut la aproximativ 2 din 3 persoane cu SPS), o puncție lombară, și electromiografie.
Vârsta de debut poate varia pentru diferite boli și poate fi utilizată de un medic pentru a determina diagnosticul. Pentru unele boli, simptomele pot începe într-un singur interval de vârstă sau în mai multe intervale de vârstă. Pentru alte boli, simptomele pot începe în orice moment în timpul vieții unei persoane.
Tratamentul medical pentru pacienții cu sindrom omului rigid este alcătuit din baclofen - ce este un agonist GABA receptor specific și benzodiazepine - ce au avantajul de a ameliora simptomele de anxietate asociate cu boala. Diazepamul ajută și el la ameliorarea simptomatologiei, iar antiinflamatoarele nesteroidine se folosec în cazurile severe ale bolii.
Terapia de lungă durată se face cu amitriptilină sau tricicline, dar și opiaceele cu eliberare tardivă pot fi de mare ajutor.
Testele arată că un tratament bun și cu rezultate satisfăcătoare poate fi și cel cu plasmaferază. Complicațiile pot să apară în orice stadiu. Pot apărea complicații în urma nefuncționării la tratamentul cu baclofen sau eșecul oricărui tratament administrat, notează rarediseases.org
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
