Circuitul din creier care reglează intensitatea durerii
Percepţia durerii este esenţială pentru supravieţuire, însă intensitatea ei poate fi amplificată sau diminuată, susține un studiu.
Creier, intensitate, durere. Percepţia durerii este esenţială pentru supravieţuire, însă intensitatea ei poate fi amplificată sau diminuată, conform unui studiu realizat în SUA şi citat de AFP, prin care s-a încercat aprofundarea mecanismelor creierului responsabile de modularea acestei senzaţii. Un nou studiu publicat marţi în jurnalul ştiinţific american Cell Reports s-a concentrat pe circuitul din creier responsabil de amplificarea sau diminuarea semnalelor de durere. Cercetarea compară acest mecanism cu modul în care un termostat controlează temperatura dintr-o locuinţă. Autoarea principală a studiului, Yarimar Carasquillo, cercetătoare la Centrul Naţional pentru Sănătate Complementară şi Integrativă (NCCIH), a explicat pentru AFP că regiunea responsabilă de acest mecanism este amigdala centrală, o structură cerebrală esenţială în decodarea emoţiilor.
Potrivit studiului, amigdala centrală pare să joace un rol dublu. În urma studiilor pe şoareci de laborator, Yarimar Carasquillo şi colegii au descoperit că activitatea din neuronii care exprimă protein-kinaza C-delta amplifică durerea, în timp ce neuronii care exprimă somatostatinul inhibă lanţul de transmitere în nervii utilizaţi pentru a comunica durerea. Amigdala centrală nu este în totalitate responsabilă de gestionarea durerii. Rolurile sale sunt, de exemplu, să răspundă la stresul sau anxietatea ce amplifică durerea, sau să contribuie la concentrarea asupra unei sarcini care distrage atenţia persoanei şi reduce percepţia durerii. Percepţia durerii poate fi un avertisment important semnalând persoanei respective că are nevoie de ajutor, de exemplu pentru persoanele cu apendicită sau criză cardiacă.
Creier, intensitate, durere. Dependența de analgezice
Persoanele care se nasc cu insensibilitate la durere nu realizează adesea gravitatea rănilor pe care le au şi, prin urmare, prezintă un risc mai mare de deces. Totuşi, nu toate senzaţiile de durere sunt utile. Conform unui sondaj din 2012, aproximativ 11% dintre adulţii americani simt dureri fizice în fiecare zi. Acesta conduce adesea la dependenţa de analgezice puternice, cum ar fi substanţele opioide, sau la tentative de automedicaţie cu produse contrafăcute sau ilegale, ce conţin din ce în ce mai mult fentanil, un opiaceu de sinteză extrem de puternic şi de periculos.
Încercând să înţeleagă mai bine mecanismele creierului responsabile de modularea durerii, cercetătorii speră să descopere tratamente mai bune, care vizează doar formele de durere care sunt ''rele'' şi inutile. "Reacţia sănătoasă este: simţiţi durere, aceasta vă transmite că ceva nu este în regulă, sunteţi trataţi, iar durerea dispare", a explicat Yarimar Carasquillo. ''În cazul durerii cronice, acest lucru nu se întâmplă, sistemul este blocat. Dacă putem identifica ce anume blochează sistemul, putem inversa fenomenul'', a precizat cercetătoarea.
-
-
Rusia a atins un maxim la vânzările de medicamente pentru mahmureală18.12.2025, 12:46
-
-
-
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Orele în care ești mai predispus la AVC
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
