COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali

COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Un studiu recent publicat în Nature Medicine a ridicat semne de întrebare cu privire la efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra sănătății creierului, în special legătura acestuia cu boala Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că atât cazurile ușoare, cât și cele severe de COVID-19 pot duce la modificări semnificative ale biomarkerilor cerebrali asociați cu boala Alzheimer, aducând în prim-plan îngrijorări importante pentru sănătatea publică.
Legătura dintre infecțiile virale și neurodegenerare
Efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra funcției cognitive și sănătății creierului au devenit un subiect de interes tot mai mare. Cercetările anterioare au arătat că infecțiile virale pot declanșa inflamații sistemice, un factor de risc cunoscut pentru bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Dovezile emergente sugerează că chiar și cazurile ușoare de COVID-19 pot contribui la declinul cognitiv, deși mecanismele exacte rămân neclare.
Boala Alzheimer este marcată de modificări ale proteinelor din creier, cum ar fi beta-amiloidul și tau. Aceste modificări, detectabile în probe de sânge, pot apărea cu mult înainte de apariția simptomelor. Biomarkerii cheie, precum raportul amiloid-beta (Aβ42:Aβ40), tau fosforilat (pTau-181) și lanțul ușor al neurofilamentului (NfL), sunt esențiali pentru identificarea semnelor timpurii de neurodegenerare.
Obiectivul studiului: Cazuri ușoare și severe de COVID-19
Deși multe dintre cercetările existente s-au concentrat pe impactul COVID-19 sever, acest studiu a avut scopul de a analiza efectele atât ale infecțiilor ușoare, cât și ale celor severe. Sechelele post-acute ale COVID-19 (PASC), cunoscute și sub denumirea de COVID lung, au devenit o preocupare semnificativă, iar înțelegerea contribuției acestei infecții la patologia Alzheimer a fost un obiectiv important.
Cercetătorii au analizat probe de plasmă sanguină din U.K. Biobank, incluzând 626 de persoane care au testat pozitiv pentru SARS-CoV-2 și 626 de controale, care nu fuseseră infectate. Acești participanți au fost selectați pe baza istoricului lor medical și au fost potriviți după vârstă, sex, etnie și locație pentru a asigura rezultate fiabile. Probele de sânge colectate înainte și după pandemie au permis cercetătorilor să urmărească modificările biomarkerilor importanți.
Vezi și: Vitaminele A și D în exces, asociate cu probleme medicale. Cum se administrează, de fapt
COVID - FOTO: Freepik
Descoperiri cheie: Modificări semnificative ale biomarkerilor cerebrali
Studiul a arătat că participanții care au contractat COVID-19 au prezentat modificări substanțiale ale biomarkerilor asociați cu boala Alzheimer. În mod specific, raportul proteinelor beta-amiloid (Aβ42:Aβ40) a fost mai scăzut în rândul persoanelor pozitive la COVID-19, ceea ce este un semn tipic al patologiei Alzheimer. Mai mult, s-au observat niveluri crescute ale proteinei tau (pTau-181) și ale lanțului ușor al neurofilamentului (NfL), marcatori ai daunelor neuronale.
Activarea astrogliei și inflamația neurocerebrală, indicate prin niveluri mai mari ale proteinei acide fibrilare gliale (GFAP), au fost de asemenea prezente în grupul COVID-19. Aceste modificări ale biomarkerilor au fost echivalente cu efectul de patru ani de îmbătrânire și cu impactul moștenirii unei singure alele APOE-ε4, un factor de risc genetic cunoscut pentru Alzheimer.
Impactul asupra persoanelor vârstnice și a celor cu factori de risc preexistenți
Descoperirile au fost deosebit de pronunțate în rândul adulților vârstnici, în special cei cu vârsta de peste 70 de ani, și al celor cu factori de risc preexistenți, cum ar fi hipertensiunea și obezitatea. Chiar și persoanele care au avut COVID-19 ușor sau asimptomatic au prezentat modificări semnificative ale biomarkerilor plasmatici, sugerând că efectele virusului asupra sănătății creierului nu sunt limitate doar la cazurile severe.
Mai mult, testele cognitive au arătat că persoanele care au avut COVID-19 au obținut scoruri mai mici decât grupul de controale, echivalente cu aproape doi ani de declin cognitiv legat de vârstă. Imaginile cerebrale au dezvăluit, de asemenea, schimbări structurale consistente cu boala Alzheimer la unii participanți, susținând astfel legătura dintre COVID-19 și neurodegenerare.
Inflamația prelungită și efectele pe termen lung
Studiul a mai găsit modificări ale anumitor markeri inflamatori, precum TNFSF10 (TRAIL), PTX3 și IL-6, care sunt asociate cu inflamația prelungită. Acest lucru sugerează că răspunsul inflamator declanșat de COVID-19 ar putea continua mult după ce infecția acută s-a încheiat, contribuind la daunele cerebrale și la declinul cognitiv pe termen lung.
Deși studiul nu stabilește o legătură cauzală directă între COVID-19 și boala Alzheimer, acesta ridică îngrijorări semnificative cu privire la efectele neurologice pe termen lung ale virusului. Cercetătorii au subliniat importanța monitorizării continue a sănătății creierului în rândul persoanelor post-COVID, în special a celor cu risc crescut de declin cognitiv.
Acest studiu oferă dovezi convingătoare că COVID-19 poate accelera modificările cerebrale asociate cu boala Alzheimer, chiar și în cazul celor care au avut infecții ușoare. Modificările biomarkerilor cerebrali sugerează un impact pe termen lung asupra sănătății cognitive, ceea ce subliniază importanța monitorizării pe termen lung și a strategiilor preventive pentru persoanele care au avut COVID-19.
Deși este necesară cercetarea suplimentară pentru a confirma aceste descoperiri, studiul este în concordanță cu rapoartele anterioare care sugerează o incidență crescută a demenței după infecția cu COVID-19. Aceste descoperiri evidențiază importanța strategiilor de sănătate publică axate pe atenuarea riscurilor neurologice post-COVID.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.