COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali

Vezi și: ADN și ARN, sistemul complementar care luptă împotriva cancerului. Descoperirea care poate duce la noi tratamente

Un studiu recent publicat în Nature Medicine a ridicat semne de întrebare cu privire la efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra sănătății creierului, în special legătura acestuia cu boala Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că atât cazurile ușoare, cât și cele severe de COVID-19 pot duce la modificări semnificative ale biomarkerilor cerebrali asociați cu boala Alzheimer, aducând în prim-plan îngrijorări importante pentru sănătatea publică.

Legătura dintre infecțiile virale și neurodegenerare

Efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra funcției cognitive și sănătății creierului au devenit un subiect de interes tot mai mare. Cercetările anterioare au arătat că infecțiile virale pot declanșa inflamații sistemice, un factor de risc cunoscut pentru bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Dovezile emergente sugerează că chiar și cazurile ușoare de COVID-19 pot contribui la declinul cognitiv, deși mecanismele exacte rămân neclare.

Boala Alzheimer este marcată de modificări ale proteinelor din creier, cum ar fi beta-amiloidul și tau. Aceste modificări, detectabile în probe de sânge, pot apărea cu mult înainte de apariția simptomelor. Biomarkerii cheie, precum raportul amiloid-beta (Aβ42:Aβ40), tau fosforilat (pTau-181) și lanțul ușor al neurofilamentului (NfL), sunt esențiali pentru identificarea semnelor timpurii de neurodegenerare.

Vezi și: Controlul strict al tensiunii arteriale reduce riscul de infarct la diabetici. Scăderea tensiunii arteriale protejează inima diabeticilor

Obiectivul studiului: Cazuri ușoare și severe de COVID-19

Deși multe dintre cercetările existente s-au concentrat pe impactul COVID-19 sever, acest studiu a avut scopul de a analiza efectele atât ale infecțiilor ușoare, cât și ale celor severe. Sechelele post-acute ale COVID-19 (PASC), cunoscute și sub denumirea de COVID lung, au devenit o preocupare semnificativă, iar înțelegerea contribuției acestei infecții la patologia Alzheimer a fost un obiectiv important.

Cercetătorii au analizat probe de plasmă sanguină din U.K. Biobank, incluzând 626 de persoane care au testat pozitiv pentru SARS-CoV-2 și 626 de controale, care nu fuseseră infectate. Acești participanți au fost selectați pe baza istoricului lor medical și au fost potriviți după vârstă, sex, etnie și locație pentru a asigura rezultate fiabile. Probele de sânge colectate înainte și după pandemie au permis cercetătorilor să urmărească modificările biomarkerilor importanți.

Vezi și: Vitaminele A și D în exces, asociate cu probleme medicale. Cum se administrează, de fapt

COVID - FOTO: Freepik

Descoperiri cheie: Modificări semnificative ale biomarkerilor cerebrali

Studiul a arătat că participanții care au contractat COVID-19 au prezentat modificări substanțiale ale biomarkerilor asociați cu boala Alzheimer. În mod specific, raportul proteinelor beta-amiloid (Aβ42:Aβ40) a fost mai scăzut în rândul persoanelor pozitive la COVID-19, ceea ce este un semn tipic al patologiei Alzheimer. Mai mult, s-au observat niveluri crescute ale proteinei tau (pTau-181) și ale lanțului ușor al neurofilamentului (NfL), marcatori ai daunelor neuronale.

Activarea astrogliei și inflamația neurocerebrală, indicate prin niveluri mai mari ale proteinei acide fibrilare gliale (GFAP), au fost de asemenea prezente în grupul COVID-19. Aceste modificări ale biomarkerilor au fost echivalente cu efectul de patru ani de îmbătrânire și cu impactul moștenirii unei singure alele APOE-ε4, un factor de risc genetic cunoscut pentru Alzheimer.

Impactul asupra persoanelor vârstnice și a celor cu factori de risc preexistenți

Descoperirile au fost deosebit de pronunțate în rândul adulților vârstnici, în special cei cu vârsta de peste 70 de ani, și al celor cu factori de risc preexistenți, cum ar fi hipertensiunea și obezitatea. Chiar și persoanele care au avut COVID-19 ușor sau asimptomatic au prezentat modificări semnificative ale biomarkerilor plasmatici, sugerând că efectele virusului asupra sănătății creierului nu sunt limitate doar la cazurile severe.

Mai mult, testele cognitive au arătat că persoanele care au avut COVID-19 au obținut scoruri mai mici decât grupul de controale, echivalente cu aproape doi ani de declin cognitiv legat de vârstă. Imaginile cerebrale au dezvăluit, de asemenea, schimbări structurale consistente cu boala Alzheimer la unii participanți, susținând astfel legătura dintre COVID-19 și neurodegenerare.

Vezi și: Mozzarella, efect pozitiv pentru prevenirea cancerului de colon. Are conținut ridicat de proteine și menține echilibrul intestinal

Inflamația prelungită și efectele pe termen lung

Studiul a mai găsit modificări ale anumitor markeri inflamatori, precum TNFSF10 (TRAIL), PTX3 și IL-6, care sunt asociate cu inflamația prelungită. Acest lucru sugerează că răspunsul inflamator declanșat de COVID-19 ar putea continua mult după ce infecția acută s-a încheiat, contribuind la daunele cerebrale și la declinul cognitiv pe termen lung.

Deși studiul nu stabilește o legătură cauzală directă între COVID-19 și boala Alzheimer, acesta ridică îngrijorări semnificative cu privire la efectele neurologice pe termen lung ale virusului. Cercetătorii au subliniat importanța monitorizării continue a sănătății creierului în rândul persoanelor post-COVID, în special a celor cu risc crescut de declin cognitiv.

Acest studiu oferă dovezi convingătoare că COVID-19 poate accelera modificările cerebrale asociate cu boala Alzheimer, chiar și în cazul celor care au avut infecții ușoare. Modificările biomarkerilor cerebrali sugerează un impact pe termen lung asupra sănătății cognitive, ceea ce subliniază importanța monitorizării pe termen lung și a strategiilor preventive pentru persoanele care au avut COVID-19.

Deși este necesară cercetarea suplimentară pentru a confirma aceste descoperiri, studiul este în concordanță cu rapoartele anterioare care sugerează o incidență crescută a demenței după infecția cu COVID-19. Aceste descoperiri evidențiază importanța strategiilor de sănătate publică axate pe atenuarea riscurilor neurologice post-COVID.