Dacă mulți dintre noi ne străduim din răsputeri să vizualizăm perioada post-Covid, unii oameni de știință se așteaptă la ce este mai rău. Spre exemplu, o potențială creștere a tulburărilor neurologice în...
Apărut în urmă cu mai bine de un an, Covid-19 s-a răspândit rapid în cele patru colțuri ale lumii, mobilizând comunitatea științifică în fața unei noi boli. Mecanisme de acțiune, contagiozitate, complicații ... a fost nevoie de câteva luni pentru a ridica treptat vălul asupra infecției legate de virusul Sars-CoV-2.
Chiar și astăzi, deși cunoștințele s-au aprofundat și vaccinarea oferă o licărire de speranță că pandemia se va sfârși, întrebările persistă. Un studiu publicat pe 5 ianuarie 2021 în revista Alzheimer's Association pune în discuție, în special, impactul virusului asupra sistemului nervos central și potențialele sale sechele pe termen lung.
Ar trebui să ne temem de un val de Alzheimer în anii următori?
Aceasta este întrebarea care stârnește interesul cercetătorilor din spatele acestei publicații, având în vedere zonele gri care rămân cu privire la impactul Covid-19 asupra creierului. Obiectivul lor: să evalueze repercusiunile potențiale ale acestor efecte.
Pe baza patologiilor anterioare, cum ar fi gripa spaniolă, Ebola sau SARS, care ar fi afectat sistemul nervos, se tem de un scenariu similar.
„Se pare că bolile cardiovasculare și cerebrovasculare legate de Covid-19 contribuie la un risc mai mare pe termen lung de declin cognitiv și demență la persoanele recuperate.”, se arată în studiu. Oamenii de știință adaugă, de asemenea, că „mai multe surse sugerează că infecțiile virale pot provoca în creier boli precum Alzheimer sau Parkinson”. Cu toate acestea, ei subliniază că „mecanismele prin care aceste anomalii neurologice rezultă din Covid-19 rămân a fi pe deplin stabilite” și solicită cercetări suplimentare.
În acest sens, s-a format un consorțiu internațional multidisciplinar pentru a colecta și evalua repercusiunile pe termen scurt și lung ale virusului asupra sistemului nervos central. Acest program de studiu reunește reprezentanți din peste 30 de țări și oameni de știință din Asociația Alzheimer, îndrumați de sfaturi tehnice de la OMS.
Ce știm despre impactul Covid-19 asupra creierului?
Dacă am crezut că virusul provoacă în principal simptome respiratorii, această observație include repercusiuni gastrice, dermatologice sau, în acest caz, neurologice.
Ceață, confuzie și delir
Într-un articol despre misterele Covid-19, sunt evidențiate potențialele sechele neurologice ale Covid-19, citând pe de o parte studiul publicat de Asociația Alzheimer și, pe de altă parte, mărturiile pacienții de pe rețelele sociale, descriind un fel de „ceață cerebrală” și pierderea memoriei.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
