COVID-19: Riscul de internare a scăzut cu 94% după administrarea primelor doze de vaccin AstraZeneca, în Scoția
Lansarea vaccinurilor Pfizer - BioNTech și Oxford - AstraZeneca a dus la o scădere substanțială a cazurilor severe de COVID-19 care necesită internare în spitalele din Scoția. În cazul vaccinului AstraZeneca,...
Rezultatele studiului (link direct studiu), disponibile în preprint în BMJ, au arătat că la patru săptămâni după ce au fost administrate primele doze de vaccinuri Pfizer - BioNTech și Oxford - AstraZeneca riscul de spitalizare din COVID-19 a scăzut cu până la 85% (95% interval de încredere 76-91) și respectiv 94% (IC 95% 73 până la 99).
În cazul vaccinului AstraZeneca, efectul a fost comparabil indiferent de palierul de vârstă, inclusiv la persoanele cu vârsta de 80 ani și peste.
Cercetătorii de la universități din Scoția și Public Health Scotland au declarat, într-un briefing de presă Science Media Center, pe 22 februarie, că rezultatele lor au fost „foarte încurajatoare și ne-au oferit motive excelente pentru a fi optimiști pentru viitor”.
Pentru studiu, ei au folosit un set de date care acoperă întreaga populație scoțiană de 5,4 milioane de locuitori pentru a compara rezultatele pentru persoanele din Scoția care au primit prima doză de vaccin COVID-19 între 8 decembrie și 15 februarie. În această perioadă, s-au administrat 1,14 milioane de doze de vaccinuri și 21% din populația scoțiană a primit o primă doză: 650.000 de persoane au primit vaccinul Pfizer - BioNTech și 490.000 vaccinul Oxford - AstraZeneca.
Cercetătorii au analizat în fiecare săptămână înregistrările medicilor de familie privind vaccinarea, internările în spitale, înregistrările de deces și rezultatele testelor de laborator, pentru a compara rezultatele celor care au primit prima doză comparativ cu cei care nu au primit niciuna.
„Am constatat că efectul vaccinării a crescut în timp până la un vârf în ziua 28-34 după vaccinare pentru ambele vaccinuri. Cel mai mare efect împotriva spitalizării COVID-19 dintre cei care primesc prima doză de vaccin BNT162b2 (vaccinul Pfizer-BioNTech) a fost de 85%, (95%, CI 76 la 91), iar pentru ChAdOx1 (vaccinul Oxford-AstraZeneca) a fost de 94% (95%, CI 73 la 99)”, se arată în studiu.
„Rezultate similare au fost observate într-o analiză combinată a efectelor pentru ambele vaccinuri împotriva spitalizării COVID-19 stratificate în funcție de grupa de vârstă. Efecte ale vaccinării mari s-au găsit la toate grupurile de vârstă. Estimările eectelor vaccinurilor pentru vârstele de 18-64, 65-79 și ≥80 de ani au fost cele mai mari la 28-34 de zile după prima doză de vaccin (85%, respectiv 95% la CI 68-93; 79%, respectiv 95% la CI 17-95; 81%, respectiv 95%, la CI 65-90).
Dar cercetătorii au subliniat că studiul nu ar trebui utilizat pentru a compara cele două vaccinuri, deoarece studiul nu a fost creat pentru a analiza diferențele dintre ele, nu a fost randomizat, urmărirea a fost mai lungă pentru persoanele care au primit vaccinul Pfizer&BioNTech deoarece a fost aprobat primul, și cele două vaccinuri au fost administrate unor populații diferite de pacienți. Mai exact, vaccinul Oxford & AstraZeneca era mai probabil să fie administrat persoanelor foarte în vârstă.
Întrebat dacă rezultatele au oferit asigurări că vaccinul Oxford & AstraZeneca a fost eficient la grupele de prsoane mai în vârstă, directorul Institutului Usher al Universității din Edinburgh, a declarat, conform BMJ, că rezultatele la grupele mai în vârstă au fost „foarte încurajatoare”.
Întrebat dacă țări precum Germania, care au o utilizare limitată a Oxford AstraZeneca la grupe de vârstă mai tinere, ar trebui să își revizuiască politicile în lumina datelor studiului, Jim McMenamin, director național de incidente COVID-19 la Public Health Scotland, a spus că: „Tot ce putem face noi este să prezentăm datele științifice. Comunității internaționale îi revine responsabilitatea de a considera acest lucru ca parte a informațiilor de care dispun”.
El a adăugat că studiul a analizat doar internările în spitale și că au fost luate în considerare alte obiective, cum ar fi admiterile la terapie intensivă, și boli grave, și decese în afara spitalului, inclusiv în casele de îngrijire.
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
-
Deficiența de B12: Cum alegi forma potrivită pentru creier și metabolism13.12.2025, 16:56
-
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID13.12.2025, 15:27
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
