Acum cinci ani, tot ce puteam gândi era COVID-19: restricții, carantină, testări, distanțare socială. În 2025, mulți dintre noi am prefera să uităm acea perioadă, însă virusul care a provocat pandemia, SARS-CoV-2, continuă să circule.
Deși majoritatea persoanelor infectate astăzi au forme ușoare, anumite grupuri rămân expuse riscului de boală severă și spitalizare.
Printre acestea se numără persoanele în vârstă, cei imunocompromiși (cum ar fi pacienții oncologici) și cei cu afecțiuni precum diabetul. În plus, inegalitățile sociale joacă un rol major: în Marea Britanie, persoanele care trăiesc în cele mai defavorizate 20% dintre zone au un risc dublu de spitalizare din cauza bolilor infecțioase față de cei din cele mai privilegiate zone, potrivit Reuters.
De regulă, iarna aduce un vârf al infecțiilor respiratorii. Totuși, în ultimii ani, vârfurile COVID nu au fost strict sezoniere, ci au apărut cam la fiecare șase luni.
Care sunt cele mai comune simptome?
Simptomele tipice includ febră, tuse, durere în gât, nas înfundat sau care curge și dificultăți de respirație - acestea s-au menținut constante, indiferent de varianta virală.
La începutul pandemiei, pierderea gustului și mirosului (anosmia) era un simptom distinctiv, mai ales în infecțiile cu variantele originale, Gamma și Delta, dar nu și cu Omicron. Totuși, studii recente arată că anosmia reapare și la unele variante noi, cum ar fi JN.1.
Mai are rost să ne testăm?
Da. Testarea rămâne importantă dacă ai simptome COVID-19 sau ai fost expus recent și ești la risc de formă severă.
Dacă te încadrezi în această categorie, e recomandat să consulți un medic sau să faci un test PCR confirmator. Testele rapide (RAT) rămân disponibile, dar un rezultat negativ nu exclude boala, mai ales dacă ești simptomatic.
Dacă ieși din casă având simptome, poartă mască și evită locurile aglomerate și contactul cu persoanele vulnerabile.
Cât durează boala astăzi, în 2025?
La majoritatea oamenilor, formele ușoare și moderate durează între 7 și 10 zile. Persoanele simptomatice pot răspândi virusul din aproximativ 48 de ore înainte de apariția simptomelor și până la 10 zile după.
Totuși, simptomele pot persista mai mult în cazurile severe. Un studiu din Marea Britanie pe 5.000 de lucrători medicali a arătat că simptomele persistente scad odată cu fiecare reinfectare: 17,3% după prima infecție, 12,8% după a doua, 10,8% după a treia.
Persoanele nevaccinate tind să aibă simptome mai persistente. Vaccinarea reduce riscul de boală severă și ajută organismul să se recupereze mai repede, prevenind supra-activarea răspunsului imun.
Vaccinarea rămâne cea mai bună protecție
Vaccinarea continuă să fie una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a COVID-19. Date recente (din Europa, încă nepublicate oficial) arată că vaccinurile anti-COVID au avut o eficiență de 66% în prevenirea cazurilor simptomatice confirmate.
Majoritatea australienilor au primit cel puțin o doză de vaccin. Dacă nu ai făcut-o, e recomandat să te vaccinezi dacă ai peste 18 ani. Dozele booster sunt disponibile anual pentru adulții fără probleme de imunitate, la fiecare 12 luni pentru cei de 65–74 de ani și la fiecare șase luni pentru cei peste 75 de ani sau cu sistem imunitar slăbit.
Un review recent pe peste 4.300 de studii arată că vaccinarea completă înainte de infectare reduce riscul de long COVID cu 27%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
