Adolescenții își dezvoltă diferit creierul și comportamentul în funcție de ora la care se culcă.
Pentru părinți este o provocare să își convingă copiii-adolescenți să se culce la o oră rezonabilă astfel încât să se poată odihni pentru o nouă zi de școală.
Un grup de cercetători a analizat ce se întâmplă cu creierul și comportamentul tinerilor adolescenți, în special al celor cunoscuți ca și ”păsări de noapte”.
Autorii studiului au subliniat faptul că schimbarea modelului de somn, așa cum a fost format în prima parte a vieții, a crescut riscul de a avea probleme de comportament, dar mai ales de a întârzia dezvoltarea creierului în adolescența ulterioară, notează Science Alert.
Pentru mulți adolescenți mutarea orei de somn mult mai târziu, poate chiar și după miezul nopții, poate însemna pe de o parte o productivitate mai bună pentru acești, dar vine la pachet și cu câteva probleme legate de programul cotidian, mai ales dacă aceștia au cursuri la primele ore ale dimineții.
De altfel, mai spun cercetătorii, această schimbare de program care duce la o lipsă cronică de somn, tocmai din cauza orelor nepotrivite de somn, poate explica de ce tinerii adolescenți care sunt ”bufnițe de noapte” prezintă un risc mai mare de probleme emoționale și comportamentale decât cei care sunt matinali.
De asemenea, această cercetare a evidențiat structura diferită a creierului între cele două categorii de adolescenți. Aceasta include diferențe atât la nivelul materiei cenușii, cât și al materiei albe, care au fost legate de diferențe în ceea ce privește memoria, bunăstarea emoțională, atenția și empatia.
La studiu au participat peste 200 de tineri, care au completat o serie de chestionare legate de preferințele privind ora de somn, dar și de bunăstarea emoțională și comportamentală. Participanții au repetat aceste chestionare de mai multe ori pe parcursul a șapte ani.
De asemenea, aceștia au fost supuși la două scanări ale creierului, la câțiva ani distanță, pentru a se examina dezvoltarea creierului.
Cercetătorii s-au concentrat pe cartografierea schimbărilor privind structura materiei albe, cea care permite creierului să proceseze informații și să funcționeze eficient.
Astfel, rezultatele obținute în urma acestui studiu au arătat că adolescenții care s-au transformat în ”bufnițe de noapte” în jurul vârstei de 12-13 ani au avut mai multe șanse de a dezvolta probleme de comportament mai târziu. Printre acestea se numără:
- agresivitatea mai mare
- încălcarea regulilor
- comportamente antisociale.
Parte bună a lucrurilor este că aceștia nu prezentau un risc crescut de probleme psiho-emoționale, cum ar fi anxietatea sau starea de spirit scăzută.
”Cercetările noastre au arătat, de asemenea, că adolescenții care au devenit bufnițe de noapte au avut o rată diferită de dezvoltare a creierului față de adolescenții care au rămas ciocârlii de dimineață.
Am constatat că materia albă a bufnițelor de noapte nu a crescut în aceeași măsură ca la adolescenții care au fost ciocârlii de dimineață.
Știm că creșterea materiei albe este importantă în anii adolescenței pentru a susține dezvoltarea cognitivă, emoțională și comportamentală”, au transmis autorii studiului.
Mai mult decât atât, obiceiurile celor două categorii de adolescenți se mai pot modifica de-a lungul timpului.
”Expunerea la lumină, chiar și la lumina artificială, ne modifică ritmurile circadiene, ceea ce poate influența preferințele noastre de somn.
Așadar, reducerea la minimum a expunerii nocturne la lumini puternice și ecrane poate fi o modalitate de a ne modifica preferințele și dorința de a dormi.
Expunerea la lumină la prima oră a dimineții poate contribui, de asemenea, la schimbarea ceasurilor noastre interne către un ritm mai orientat spre dimineață”, au mai transmis cercetătorii.
Stilul de viață mai puțin sănătos se vede în mod frecvent și în rândul tinerilor. Încercarea de a combina programul școlar cu activitățile din timpul liber, statul tot mai mult în fața calculatorului, fie că e vorba de cursurile online din timpul pandemiei, fie de jocuri, lipsa de activitate fizică susținută, dar și o alimentație precară, bazată de multe ori pe energizante, cărora li se adaugă și neglijarea orelor de odihnă, sunt o presiune destul de mare asupra tinerilor.
Potrivit unui studiu, somnul insuficient este un factor de risc pentru creșterea în greutate, fapt care poate avea un impact major asupra sănătății viitorului adult. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Melatonina, beneficii și reacții adverse. La ce trebuie să fiți atenți dacă luați hormonul somnului
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Care sunt cauzele care provoacă nașterile premature și de ce au loc nașterile premature. Ce a dezvăluit un medic din Grecia.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Un studiu The Lancet arată că diabetul în perioada sarcinii ar fi corelat cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
