Sezonul rece vine cu o creștere a numărului de cazuri de răceli, iar revenirea copiilor în colectivitate poate fi un factor important în acest sens. Astfel, pentru a face față banalelor răceli este necesar să le abordăm cu atenție, deoarece multe dintre ele pot avea un impact asupra sănătății pe termen lung.
”Orice infecție respiratorie are o consecință asupra aparatului respirator, de aceea sunt foarte mulți oameni care în jur de 35-45 de ani vin la pneumolog pentru că tușesc, expectorează”, a explicat dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog, la Doctor de Bine de la Pro TV.
La investigația CT toracic se văd cu ușurință așa-numitele bronșiectazii, o boală de lungă durată a plămânilor, care reprezintă dilatarea semnificativă și permanentă a bronșiilor mai mari, cauzată de infecția și inflamația cronică, urmată de apariția fibrozei.
”Sunt niște adâncituri în care se acumulează mucus și atunci persoana respectivă este predispusă la a face mai frecvent infecții respiratorii”, a mai spus pneumologul. Frecvența este mult mai mare decât la o persoană care are toate structurile aparatului respirator normale.
Vezi și: Pneumonia interstiţială atipică, cauze și tratament. Medic: În formele severe de boală este necesară internarea în spital
Imunitatea înnăscută
Explicația pentru care unele persoane răcesc mult mai des și fac forme mai grave este dată de faptul că virusul respirator, intrat în mucoasa nasului întâlnește mucusul, dar și imunoglobulinele A, care fac parte din imunitatea înnăscută.
”Dacă avem o imunitate înnăscută, la nivelul mucoaselor, de exemplu, sau putem, dacă sunt foarte eficiente aceste mecanisme, și așa putem fi scutiți de îmbolnăvire fără să știm că ne-am întâlnit cu un anume agent infecțios. Celula infectată, ea însăși, produce interferon, iar în felul acesta protejează celulele învecinate, le induce o stare numită antivirală”, a explicat prof. univ. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie.
Pentru a ne crește imunitatea împotriva răcelilor, dr. Lazăr susține că aceasta se poate realiza într-un mod destul de ușor, la îndemâna tuturor, cu un efort mic în comparație cu rezultatul obținut, procesele imunitare fiind reglate de vitamina D și de mișcare.
”Celulele musculare produc o interleukină 6, o miokină, și această miokină reduce inflamația, are efect antiinflamator. Trebuie să avem activitate fizică pentru această apărare antiinfecțioasă și reducerea fondului inflamator”, a mai spus dr. Lazăr.
Vezi și: Busuiocul, planta aromatizată cu proprietăți antiinflamatoare. Benefic și pentru cancerul pulmonar
Inflamația poate fi atât bună, cât și rea. Pe de o parte ajută organismul să se apere de infecții și leziuni, iar pe de altă parte, inflamația cronică poate duce la boli.
Stresul, nivelul scăzut de activitate și alimentele care provoacă inflamații pot face ca acest risc să fie și mai mare.
Cu toate acestea, studiile sugerează că unele alimente pot ajuta la scăderea inflamației cronice.
Iată 13 alimente antiinflamatoare
1. Fructe de pădure
Fructele de pădure sunt fructe mici care sunt pline de fibre, vitamine și minerale. Există zeci de soiuri. Unele dintre cele mai comune includ:
- căpșunile
- afine
- zmeură
- murele
Fructele de pădure conțin antioxidanți numiți antociani. Acești compuși au efecte antiinflamatoare care pot reduce riscul de îmbolnăvire.
Într-un studiu care a inclus 25 de adulți, cei care au consumat pulbere de afine în fiecare zi au produs semnificativ mai multe celule ucigașe naturale (celule NK) decât cei care nu au consumat această pulbere. Aceste rezultate au fost similare cu cele ale unui studiu mai vechi.
Organismul nostru produce în mod natural celule NK, iar acestea ajută la buna funcționare a sistemului imunitar.
Într-un alt studiu, adulții cu exces de greutate care au mâncat căpșuni au avut niveluri mai scăzute ale anumitor markeri inflamatori asociați cu bolile de inimă decât cei care nu au mâncat căpșuni.
2. Peștele gras
Peștii grași sunt o sursă excelentă de proteine și de acizi grași omega-3 cu lanț lung, acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA).
Deși toate tipurile de pește conțin o parte din acizii grași omega-3, acești pești grași sunt printre cele mai bune surse:
- somon
- sardine
- hering
- macrou
- hamsii
EPA și DHA ajută la reducerea inflamației, care altfel poate duce la sindrom metabolic, boli de inimă, diabet și boli de rinichi.
Organismul nostru metabolizează acești acizi grași în compuși numiți resolvine și protectine, care au efecte antiinflamatorii.
Studiile au constatat că persoanele care consumă somon sau suplimente de EPA și DHA au înregistrat reduceri ale markerului inflamator proteina C-reactivă (CRP). Citește mai departe AICI.
Vezi și: Oțetul de cidru de mere, aliat al inimii și glicemiei. Ce alte beneficii mai are
