De ce ai ATACURI DE PANICĂ noptea când dormi. Simptome și cauze
Un atac de panică înseamnă apariția bruscă și intensă, fără un motiv explicabil, a suferinței sau a fricii. Aceste sentimente se intensifică timp de aproximativ 10 minute până încep să se estompeze....
Atacurile de panică apar, de regulă, fără avertisment. Pot fi rare sau frecvente, neașteptate. Cei care au atacuri de panică frecvente pot începe să identifice anumiți factori declanșatori, cum ar fi stresul la locul de muncă sau frica de a merge cu mașina sau de a zbura. Când vine însă vorba de atacurile de panică nocturne, acestea pot apărea fără un declanșator și chiar te fac să te trezești din somn năuc și s periat, fără să ai cea mai mică idee ce s-a întâmplat.
Atacurile de panică care apar noaptea
Deoarece există mai mulți factori de risc potențiali și cauze ale unui atac de panică, este posibil să le experimentezi și noaptea, după cum spuneam. De regulă, persoanele care au atacuri de panică pe timp de noapte au de obicei și în timpul zilei. Când apare un atac de panică noaptea sau în timp ce o persoană doarme, poate fi dificil pentru această să se calmeze și să adoarmă din nou.
Teama că atacul de panică se poate repeta împiedică deseori persoana în cauză să adoarmă din nou, ceea ce poate duce la creșterea stresului.
Cauze
Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin cauzele exacte ale atacurilor de panică, atât ziua, cât și noaptea. Cu toate acestea, unii factori pot crește probabilitatea ca o persoană să aibă un atac de panică. Aceștia sunt:
- genetica sau faptul că membri ai familiei au antecedente de atacuri de panică,
- Tipul de personalitate – persoanele agitate, care-și fac mii de gânduri negre, sunt mai predispuse să facă astfel de atacuri,
- evenimente din viața de zi cu zi, cum ar fi pierderea locului de muncă, faptul că trebuie să vorbești în public sau teama de a zbura etc.
- chimia creierului – depresia, în general existența unor afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburarea de anxietate socială
Simptomele unui atac de panică
Un atac de panică, în timpul zilei sau noaptea, apare atunci când o persoană prezintă patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
- transpiraţie abundentă,
- frisoane,
- senzație de leșin,
- greață,
- palpitații, bătăi inimii sau ritm cardiac accelerat, fără o cauză clinică
- senzație de amețeală sau amețeli,
- senzația de nesiguranță,
- tremor sau convulsii,
- faptul că simți să te sufoci, că ai dificultăți de respirație,
- teama că ai putea muri,
- depersonalizarea sau sentimentul de a fi detașat de sine,
- frica de a pierde controlul,
- durere sau disconfort în piept,
- parestezii sau senzații de furnicături sau amorțeală,
- sentimentul că ceea ce se întâmplă este ireal.
De asemenea, unii oameni pot prezenta mai puțin de patru dintre simptomele enumerate în timpul unui atac. În aceste cazuri, o persoană poate să fi avut un atac de panică cu simptome limitate, spun experții de la medicalnewstoday.
Posibile cauze
Atacurile de panică sunt, în general, legate de anxietate. De asemenea, anxietatea poate determina o persoană să experimenteze simptome fizice. Ceea ce diferențiază un atac de panică de o stare de anxietate este viteza de debut (atingerea unui vârf al simptomelor în 10 minute) și intensitatea simptomelor.
Cum să faci față unui atac de panică
Înainte, în timpul și după un atac de panică, poți încerca mai multe metode de a te calma, precum:
- concentrarea asupra respirației: inspiri și expiri lent și adânc;
- gândește-te la lucruri pozitive, ceva care își place, care îți dă sentimentul de liniște;
- concentrează-te pe relaxarea mușchilor maxilarului și ai umerilor;
- elimină cauză anxietății – stresul la locul de muncă, oboseala, situațiile neplăcute etc.;
- vorbește cu cineva care te înțelege;
-bea încet un pahar de apă;
- concentrează-ți ochii pe ceva din apropiere și golește-ți mintea; încearcă să meditezi;
- dă-te jos din pat și fă niște exerciții ușoare, ieși la o plimbare în jurul casei sau ascultă muzică liniștitoare.
- după ce ai depășit episodul, consultă un psiholog sau in psihiatru. Te pot ajuta cu siguranță.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
