De ce ai ATACURI DE PANICĂ noptea când dormi. Simptome și cauze
Un atac de panică înseamnă apariția bruscă și intensă, fără un motiv explicabil, a suferinței sau a fricii. Aceste sentimente se intensifică timp de aproximativ 10 minute până încep să se estompeze....
Atacurile de panică apar, de regulă, fără avertisment. Pot fi rare sau frecvente, neașteptate. Cei care au atacuri de panică frecvente pot începe să identifice anumiți factori declanșatori, cum ar fi stresul la locul de muncă sau frica de a merge cu mașina sau de a zbura. Când vine însă vorba de atacurile de panică nocturne, acestea pot apărea fără un declanșator și chiar te fac să te trezești din somn năuc și s periat, fără să ai cea mai mică idee ce s-a întâmplat.
Atacurile de panică care apar noaptea
Deoarece există mai mulți factori de risc potențiali și cauze ale unui atac de panică, este posibil să le experimentezi și noaptea, după cum spuneam. De regulă, persoanele care au atacuri de panică pe timp de noapte au de obicei și în timpul zilei. Când apare un atac de panică noaptea sau în timp ce o persoană doarme, poate fi dificil pentru această să se calmeze și să adoarmă din nou.
Teama că atacul de panică se poate repeta împiedică deseori persoana în cauză să adoarmă din nou, ceea ce poate duce la creșterea stresului.
Cauze
Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin cauzele exacte ale atacurilor de panică, atât ziua, cât și noaptea. Cu toate acestea, unii factori pot crește probabilitatea ca o persoană să aibă un atac de panică. Aceștia sunt:
- genetica sau faptul că membri ai familiei au antecedente de atacuri de panică,
- Tipul de personalitate – persoanele agitate, care-și fac mii de gânduri negre, sunt mai predispuse să facă astfel de atacuri,
- evenimente din viața de zi cu zi, cum ar fi pierderea locului de muncă, faptul că trebuie să vorbești în public sau teama de a zbura etc.
- chimia creierului – depresia, în general existența unor afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburarea de anxietate socială
Simptomele unui atac de panică
Un atac de panică, în timpul zilei sau noaptea, apare atunci când o persoană prezintă patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
- transpiraţie abundentă,
- frisoane,
- senzație de leșin,
- greață,
- palpitații, bătăi inimii sau ritm cardiac accelerat, fără o cauză clinică
- senzație de amețeală sau amețeli,
- senzația de nesiguranță,
- tremor sau convulsii,
- faptul că simți să te sufoci, că ai dificultăți de respirație,
- teama că ai putea muri,
- depersonalizarea sau sentimentul de a fi detașat de sine,
- frica de a pierde controlul,
- durere sau disconfort în piept,
- parestezii sau senzații de furnicături sau amorțeală,
- sentimentul că ceea ce se întâmplă este ireal.
De asemenea, unii oameni pot prezenta mai puțin de patru dintre simptomele enumerate în timpul unui atac. În aceste cazuri, o persoană poate să fi avut un atac de panică cu simptome limitate, spun experții de la medicalnewstoday.
Posibile cauze
Atacurile de panică sunt, în general, legate de anxietate. De asemenea, anxietatea poate determina o persoană să experimenteze simptome fizice. Ceea ce diferențiază un atac de panică de o stare de anxietate este viteza de debut (atingerea unui vârf al simptomelor în 10 minute) și intensitatea simptomelor.
Cum să faci față unui atac de panică
Înainte, în timpul și după un atac de panică, poți încerca mai multe metode de a te calma, precum:
- concentrarea asupra respirației: inspiri și expiri lent și adânc;
- gândește-te la lucruri pozitive, ceva care își place, care îți dă sentimentul de liniște;
- concentrează-te pe relaxarea mușchilor maxilarului și ai umerilor;
- elimină cauză anxietății – stresul la locul de muncă, oboseala, situațiile neplăcute etc.;
- vorbește cu cineva care te înțelege;
-bea încet un pahar de apă;
- concentrează-ți ochii pe ceva din apropiere și golește-ți mintea; încearcă să meditezi;
- dă-te jos din pat și fă niște exerciții ușoare, ieși la o plimbare în jurul casei sau ascultă muzică liniștitoare.
- după ce ai depășit episodul, consultă un psiholog sau in psihiatru. Te pot ajuta cu siguranță.
-
-
-
Ce se întâmplă dacă ai bea ceai verde în fiecare zi?11.12.2025, 18:13
-
-
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
