De ce ai ATACURI DE PANICĂ noptea când dormi. Simptome și cauze
Un atac de panică înseamnă apariția bruscă și intensă, fără un motiv explicabil, a suferinței sau a fricii. Aceste sentimente se intensifică timp de aproximativ 10 minute până încep să se estompeze....
Atacurile de panică apar, de regulă, fără avertisment. Pot fi rare sau frecvente, neașteptate. Cei care au atacuri de panică frecvente pot începe să identifice anumiți factori declanșatori, cum ar fi stresul la locul de muncă sau frica de a merge cu mașina sau de a zbura. Când vine însă vorba de atacurile de panică nocturne, acestea pot apărea fără un declanșator și chiar te fac să te trezești din somn năuc și s periat, fără să ai cea mai mică idee ce s-a întâmplat.
Atacurile de panică care apar noaptea
Deoarece există mai mulți factori de risc potențiali și cauze ale unui atac de panică, este posibil să le experimentezi și noaptea, după cum spuneam. De regulă, persoanele care au atacuri de panică pe timp de noapte au de obicei și în timpul zilei. Când apare un atac de panică noaptea sau în timp ce o persoană doarme, poate fi dificil pentru această să se calmeze și să adoarmă din nou.
Teama că atacul de panică se poate repeta împiedică deseori persoana în cauză să adoarmă din nou, ceea ce poate duce la creșterea stresului.
Cauze
Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin cauzele exacte ale atacurilor de panică, atât ziua, cât și noaptea. Cu toate acestea, unii factori pot crește probabilitatea ca o persoană să aibă un atac de panică. Aceștia sunt:
- genetica sau faptul că membri ai familiei au antecedente de atacuri de panică,
- Tipul de personalitate – persoanele agitate, care-și fac mii de gânduri negre, sunt mai predispuse să facă astfel de atacuri,
- evenimente din viața de zi cu zi, cum ar fi pierderea locului de muncă, faptul că trebuie să vorbești în public sau teama de a zbura etc.
- chimia creierului – depresia, în general existența unor afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburarea de anxietate socială
Simptomele unui atac de panică
Un atac de panică, în timpul zilei sau noaptea, apare atunci când o persoană prezintă patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
- transpiraţie abundentă,
- frisoane,
- senzație de leșin,
- greață,
- palpitații, bătăi inimii sau ritm cardiac accelerat, fără o cauză clinică
- senzație de amețeală sau amețeli,
- senzația de nesiguranță,
- tremor sau convulsii,
- faptul că simți să te sufoci, că ai dificultăți de respirație,
- teama că ai putea muri,
- depersonalizarea sau sentimentul de a fi detașat de sine,
- frica de a pierde controlul,
- durere sau disconfort în piept,
- parestezii sau senzații de furnicături sau amorțeală,
- sentimentul că ceea ce se întâmplă este ireal.
De asemenea, unii oameni pot prezenta mai puțin de patru dintre simptomele enumerate în timpul unui atac. În aceste cazuri, o persoană poate să fi avut un atac de panică cu simptome limitate, spun experții de la medicalnewstoday.
Posibile cauze
Atacurile de panică sunt, în general, legate de anxietate. De asemenea, anxietatea poate determina o persoană să experimenteze simptome fizice. Ceea ce diferențiază un atac de panică de o stare de anxietate este viteza de debut (atingerea unui vârf al simptomelor în 10 minute) și intensitatea simptomelor.
Cum să faci față unui atac de panică
Înainte, în timpul și după un atac de panică, poți încerca mai multe metode de a te calma, precum:
- concentrarea asupra respirației: inspiri și expiri lent și adânc;
- gândește-te la lucruri pozitive, ceva care își place, care îți dă sentimentul de liniște;
- concentrează-te pe relaxarea mușchilor maxilarului și ai umerilor;
- elimină cauză anxietății – stresul la locul de muncă, oboseala, situațiile neplăcute etc.;
- vorbește cu cineva care te înțelege;
-bea încet un pahar de apă;
- concentrează-ți ochii pe ceva din apropiere și golește-ți mintea; încearcă să meditezi;
- dă-te jos din pat și fă niște exerciții ușoare, ieși la o plimbare în jurul casei sau ascultă muzică liniștitoare.
- după ce ai depășit episodul, consultă un psiholog sau in psihiatru. Te pot ajuta cu siguranță.
-
Activitatea care ar putea crește riscul de demență19.11.2026, 20:21
-
-
-
Portalul e-SănătateaMea nu va funcționa timp de cinci zile. Anunțul CNAS19.11.2026, 17:26
-
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Când „mofturile” la mâncare ascund, de fapt, o tulburare psihiatrică. Ce este ARFID
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Depresia poate afecta și capacitatea de a gândi. Prof. dr. Virgil Enătescu explică ce se întâmplă cu memoria și creierul
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
