Demență: De câte ședințe ai nevoie ca să oprești declinul cognitiv. STUDIU
Cercetătorii au determinat numărul optim de ședințe de intervenție necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc de demență.
Activitatea fizică, alimentația și activitățile de stimulare cognitivă sunt toate cunoscute a fi modalități bune de a preveni boala Alzheimer și demența. Și adulții în vârstă cu risc de demență pot accesa o varietate de servicii de stil de viață în acest scop, inclusiv diete și exerciții pentru corpul și mintea lor.
Acum, o echipă internațională de cercetători, condusă de Sylvie Belleville, profesor de psihologie de la Universitatea din Montréal, a determinat câte dintre aceste ședințe de intervenție sunt necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc: doar aproximativ 12!
Publicat în prestigiosul jurnal Alzheimer & Dementia: Journal of the Alzheimer's Association, studiul efectuat de Dr. Belleville și colegii de la universitățile din Toulouse și Helsinki (link direct studiu), arată că 12 până la 14 ședințe sunt suficiente pentru a observa o îmbunătățire a cogniției. Până acum, numărul de ședințe sau de „doze” de intervenție necesare pentru un efect optim era cunoscut.
„În toate studiile farmacologice, se depun toate eforturile pentru a defini o doză optimă de tratament necesară pentru a observa efectele dorite”, a spus dr Belleville, neuropsiholog și cercetător la centrul de cercetare al Institutului Universitar de Geriatrie de Montréal.
„Acest lucru se face rar în studiile non-farmacologice, în special în cele privind prevenirea declinului cognitiv, unde sunt disponibile puține informații pentru a identifica și cuantifica această doză”.
„Definirea unui număr optim de sesiuni de tratament este, prin urmare, crucială”, a continuat ea. „Într-adevăr, dacă faci prea puține ședințe asta nu va produce efecte de îmbunătățire sesizabile, dar să faci prea multe ședințe este, de asemenea, de nedorit, deoarece aceste intervenții sunt costisitoare. Sunt costisitoare atât pentru persoana care urmează tratamentele, ca timp și ca implicare, cât și pentru cei care oferă aceste tratamente”, a continuat cercetătoarea.
Studiul realizat de ea se bazează pe o analiză secundară a datelor din studiul Multidomain Alzheimer Preventive Trial (MAPT) care a anlalizat, timp de trei ani, 749 de participanți care au beneficiat de o serie de intervenții menite să le prevină declinul cognitiv. Acestea au inclus sfaturi alimentare, activitate fizică și stimulare cognitivă, toate pentru a îmbunătăți sau menține abilitățile fizice și cognitive pe care subiecții le aveau la începutul studiului.
Tratamentul individualizat
În cercetarea lor, echipa lui Belleville a remarcat că individualitatea oamenilor ar trebui să fie luată în considerare atunci când se determină „doza” optimă de tratament de care fiecare are nevoie.
Cercetătorii au evaluat efectele sesiunilor în ceea ce privește vârsta, sexul, nivelul de educație și condiția cognitivă și fizică a fiecărui participant. Apoi, au analizat relația dintre „doza” de tratament primită de fiecare și îmbunătățirea cognitivă pe care au avut-o.
Principalele rezultate arată o îmbunătățire a declinului cognitov atunci când doza este urmată de un efect de platou, efect observat după 12 până la 14 ședințe. Cu alte cuvinte, aveți nevoie de o doză suficientă pentru a vedea un efect, dar dacvă faceți mai mult de 12 - 14 ședințe de tratament nu înseamnă că veți obține rezultate mai bune. Totuși, participanții cu niveluri mai scăzute de educație sau mai mulți factori de risc pentru fragilitate au beneficiat de pe urma mai multor sesiuni.
Concluzia cercetătorilor a fost că este important să identificăm și să vizăm o doză optimă și să personalizăm tratamentul pentru fiecare individ. Nu numai că „doza” este o componentă importantă a intervențiilor comportamentale, dar ea poate oferi și informații valoroase atunci când nu ai mult timp sau bani, ceea ce va ajuta direcțiile de sănătate publică să dezvolte programe eficiente de prevenire și să ofere îndrumări adulților în vârstă și clinicienilor.
-
-
-
-
Boala de reflux gastroesofagian crește riscul problemelor cardiace acute01.11.2025, 15:54
-
Alimentele care îți distrug creierul01.11.2025, 14:39
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
