Demență: De câte ședințe ai nevoie ca să oprești declinul cognitiv. STUDIU
Cercetătorii au determinat numărul optim de ședințe de intervenție necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc de demență.
Activitatea fizică, alimentația și activitățile de stimulare cognitivă sunt toate cunoscute a fi modalități bune de a preveni boala Alzheimer și demența. Și adulții în vârstă cu risc de demență pot accesa o varietate de servicii de stil de viață în acest scop, inclusiv diete și exerciții pentru corpul și mintea lor.
Acum, o echipă internațională de cercetători, condusă de Sylvie Belleville, profesor de psihologie de la Universitatea din Montréal, a determinat câte dintre aceste ședințe de intervenție sunt necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc: doar aproximativ 12!
Publicat în prestigiosul jurnal Alzheimer & Dementia: Journal of the Alzheimer's Association, studiul efectuat de Dr. Belleville și colegii de la universitățile din Toulouse și Helsinki (link direct studiu), arată că 12 până la 14 ședințe sunt suficiente pentru a observa o îmbunătățire a cogniției. Până acum, numărul de ședințe sau de „doze” de intervenție necesare pentru un efect optim era cunoscut.
„În toate studiile farmacologice, se depun toate eforturile pentru a defini o doză optimă de tratament necesară pentru a observa efectele dorite”, a spus dr Belleville, neuropsiholog și cercetător la centrul de cercetare al Institutului Universitar de Geriatrie de Montréal.
„Acest lucru se face rar în studiile non-farmacologice, în special în cele privind prevenirea declinului cognitiv, unde sunt disponibile puține informații pentru a identifica și cuantifica această doză”.
„Definirea unui număr optim de sesiuni de tratament este, prin urmare, crucială”, a continuat ea. „Într-adevăr, dacă faci prea puține ședințe asta nu va produce efecte de îmbunătățire sesizabile, dar să faci prea multe ședințe este, de asemenea, de nedorit, deoarece aceste intervenții sunt costisitoare. Sunt costisitoare atât pentru persoana care urmează tratamentele, ca timp și ca implicare, cât și pentru cei care oferă aceste tratamente”, a continuat cercetătoarea.
Studiul realizat de ea se bazează pe o analiză secundară a datelor din studiul Multidomain Alzheimer Preventive Trial (MAPT) care a anlalizat, timp de trei ani, 749 de participanți care au beneficiat de o serie de intervenții menite să le prevină declinul cognitiv. Acestea au inclus sfaturi alimentare, activitate fizică și stimulare cognitivă, toate pentru a îmbunătăți sau menține abilitățile fizice și cognitive pe care subiecții le aveau la începutul studiului.
Tratamentul individualizat
În cercetarea lor, echipa lui Belleville a remarcat că individualitatea oamenilor ar trebui să fie luată în considerare atunci când se determină „doza” optimă de tratament de care fiecare are nevoie.
Cercetătorii au evaluat efectele sesiunilor în ceea ce privește vârsta, sexul, nivelul de educație și condiția cognitivă și fizică a fiecărui participant. Apoi, au analizat relația dintre „doza” de tratament primită de fiecare și îmbunătățirea cognitivă pe care au avut-o.
Principalele rezultate arată o îmbunătățire a declinului cognitov atunci când doza este urmată de un efect de platou, efect observat după 12 până la 14 ședințe. Cu alte cuvinte, aveți nevoie de o doză suficientă pentru a vedea un efect, dar dacvă faceți mai mult de 12 - 14 ședințe de tratament nu înseamnă că veți obține rezultate mai bune. Totuși, participanții cu niveluri mai scăzute de educație sau mai mulți factori de risc pentru fragilitate au beneficiat de pe urma mai multor sesiuni.
Concluzia cercetătorilor a fost că este important să identificăm și să vizăm o doză optimă și să personalizăm tratamentul pentru fiecare individ. Nu numai că „doza” este o componentă importantă a intervențiilor comportamentale, dar ea poate oferi și informații valoroase atunci când nu ai mult timp sau bani, ceea ce va ajuta direcțiile de sănătate publică să dezvolte programe eficiente de prevenire și să ofere îndrumări adulților în vârstă și clinicienilor.
-
-
-
Cum pot apărea bolile cardiace încă de la vârsta de 20 de ani27.09.2026, 21:43
-
-
O singură doză sau două? Ce trebuie să știți despre vaccinul HPV27.09.2026, 14:49
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
