Demența, risc redus prin scăderea tensiunii. Care sunt factorii de risc ce duc la demență

Demența este boala neuro-degenerativă asociată cu persoanele în vârstă, însă stilul de viață, precum și presiunea pusă de societate a făcut ca aceasta să apară și la persoane adulte mai tinere.

De altfel, datele Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că din cele 55 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc cu demență, 60-70% au boala Alzheimer. Iar acesta este un motiv suficient de bun pentru a încercă prevenirea aceastei tulburări neuro-degenerative.

Un studiu realizat de oameni de ştiinţă de la George Institute for Global Health şi Universitatea din New South Wales (UNSW) sugerează că scăderea tensiunii arteriale la vârsta înaintată ar putea contribui la reducerea riscului de demenţă, notează Agerpres.

Pentru acest studiu, cercetătorii au inclus cinci studii randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo, cu 28.008 persoane cu o vârstă medie de 69,1 ani din 20 de țări. Toate studiile au măsurat tensiunea arterială la momentul inițial, la intervale anuale și la urmărire.

Datele au inclus, de asemenea, demența incidentă, decesul și accidentul vascular cerebral, alături de caracteristicile de bază, cum ar fi indicele de masă corporală (IMC), statutul de fumător și istoricul educațional.

Studiul a urmărit participanții pentru o medie de 4,3 ani și a înregistrat 861 de cazuri de demență.

În final, cercetătorii au descoperit că cei care luau medicamente pentru tensiunea arterială aveau un risc cu 13% mai mic de demență.

”Am descoperit că a existat un efect semnificativ al tratamentului pentru scăderea riscului de demenţă asociat cu o reducere susţinută a tensiunii arteriale la această populaţie vârstnică”, a declarat doctor Ruth Peters, profesoară la UNSW Sydney şi conducătoarea programului pentru demenţă din cadrul George Institute for Global Health.

”Rezultatele noastre sugerează o relaţie în general liniară între reducerea tensiunii arteriale şi riscul mai scăzut de demenţă, indiferent de tipul de tratament utilizat”, a spus Peters.

Cercetătoarea a menţionat că încă nu se cunoaşte dacă o reducere suplimentară a tensiunii arteriale la persoanele care o ţin deja sub control sau care încep tratamentul mai devreme în viaţă ar putea contribui la scăderea pe termen lung a riscului de demenţă.

Vezi și: Dieta MIND, cea mai bună pentru reducerea riscului de Alzheimer. Medic: Construiește ideea de longevitate prin vitalitate

Demența, factorii de risc și cauzele comune

Potrivit dr. Tomi Mitchell, demența este declinul mental iar simptomele pot varia de la unele ușoare (uitat cheilor acasă) la unele severe (unde locuiește sau chiar a aragazului pornit și plecat de acasă). Așa cum deja am menționat, demența nu mai este o afecțiune ce ține strict de vârstă, iar printre factorii de risc se află:

- hipertensiunea la vârstă medie, desigur, netratată;

- obezitatea la vârstă medie, adică 40 - 50 de ani;

- diabetul este un factor de risc pentru demenţă vasculară;

- fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de demenţă;

- sedentarismul și izolarea socială;

- rezerva cognitivă.

Mare parte dintre acești factori pot fi preveniți, prin dietă și activitate fizică.

”Vârsta este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței, iar o scară largă de populație afectată de acestea se află în intervalul de peste 65 de ani”, afirmă dr. Mitchell, potrivit EatThis.

Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.

”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.

Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.

Dificultate cu mai multe tipuri de funcții mentale

Demența este mai mult decât o pierdere de memorie, o serie dintre funcțiile mentale putând fi afectate de aceasta.

”Deși este obișnuit ca memoria să fie afectată, alte părți ale funcției de gândire pot fi afectate”, spune dr. Kernisan. ”Manualul DSM-5 din 2013 enumeră aceste șase tipuri de funcții cognitive de luat în considerare: învățare și memorie, limbaj, funcție executivă, atenție complexă, funcție perceptiv-motorie, cogniție socială. Dificultățile reprezintă un declin față de nivelul anterior de abilitate al persoanei. Nu poate fi vorba de probleme de citire sau de matematică pe tot parcursul vieții sau chiar de grații sociale. Aceste probleme ar trebui să reprezinte o schimbare, în comparație cu abilitățile obișnuite ale persoanei ca adult”, susține dr. Kernisan.

Diagnosticarea precoce este cheia

Ca în cazul oricăror afecțiuni, și în ceea ce privește demența, cheia este diagnosticarea timpurie. Deși nu există ”leac” pentru demență, tratamentul poate face o mare diferență în privința gestionării simptomelor, precum și a calității generale a vieții.

”Dispunem de numeroase tratamente care pot încetini declinul cognitiv, dar acestea sunt cu atât mai eficiente cu cât putem începe să le implementăm mai devreme. Medicul dumneavoastră va efectua o serie de teste pentru a determina gravitatea și cauza simptomelor dumneavoastră.

Acestea pot include teste de imagistică cerebrală sau alte teste de laborator. Medicul dumneavoastră va încerca, de asemenea, să excludă alte cauze posibile, cum ar fi accidente vasculare cerebrale anterioare sau boala Parkinson.

De asemenea, medicii ar putea vorbi cu membrii familiei pentru a determina dacă comportamentul dumneavoastră s-a schimbat recent sau pentru a evalua frecvența simptomelor”, afirmă neurologul Douglas Scharre, potrivit sursei menționate anterior. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Oxitocina, eficientă în boala Alzheimer. 60-70% dintre cei cu demență suferă de Alzheimer