Dependenţa de jocuri video, mai degrabă un simptom decât o cauză

O echipă de oameni de ştiinţă de la universităţile britanice Oxford şi Cardiff a ajuns la concluzia că persoanele care utilizează des jocurile video au, cel mai probabil, frustrări subiacente şi probleme psihosociale, care ar fi de fapt cauza dependenţei de console, notează Agerpres. 

După ce au analizat peste o mie de jucători şi au discutat cu aparţinători ai acestora, cercetătorii au ajuns la concluzia că dependenţa de jocuri video ar fi de fapt un simptom al unor frustrări din viaţă decât o cauză.

''Dacă jucaţi jocuri într-un mod potenţial nesănătos, este aceasta o cauză a problemelor pe care le aveţi sau este doar un alt simptom? Daţi vina pentru că vă curge nasul pe faptul că v-aţi îmbolnăvit?'', s-a întrebat profesor Andrew Przybylski, director de cercetare la Oxford Internet Institute.

''Jocurile online, jucate în mod compulsiv, sunt mai degrabă un simptom a ceea ce se întâmplă (în viaţă) decât o cauză'', a adăugat Przybylski, coautor al cercetării.

Conform studiului, mai puţin de jumătate dintre ''gamerii'' care utilizează jocuri video, în medie, trei ore pe zi prezintă simptome de tulburare obsesiv-compulsivă în acest sens.

Participanţii la studiu au oferit detalii despre comportamentul lor asociat jocurilor video - cât timp petreceau în faţa consolelor şi cu cine - iar părinţii şi aparţinătorii au evaluat sănătatea emoţională şi socială a acestora.

Potrivit profesorului Przybylski, companiile producătoare de jocuri video ar trebui să facă publice mai multe informaţii despre obiceiurile privind utilizarea jocurilor pentru ca situaţia să fie mai bine înţeleasă. ''Companiile producătoare de jocuri trebuie să fie scoase la tablă'', a continuat el. ''Nu pot colecta date prea bune şi nu pot să aflu ce fac aceşti copii în spaţiul online deoarece aceste informaţii sunt păstrate în privat, aşa că trebuie să îi cred pe cuvânt pe copii'', a atras atenţia cercetătorul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus, în vara anului trecut, dependenţa de jocuri video în mod oficial pe lista afecţiunilor mintale, în aceeaşi categorie cu dependenţa de cocaină şi cu dependenţa de jocuri de noroc. Tulburările psihice generate de dependenţa de jocuri video ("Gaming disorder") au fost incluse în cea de-a 11-a ediţie actualizată a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate (ICD-11), care reprezintă prima actualizare globală a acestei nomenclaturi de la începutul anilor 1990 şi până în prezent.

Anterior, în luna ianuarie a anului trecut, OMS a publicat o definiţie a acestei tulburări numită "gaming disorder" precizând că această afecţiune reprezintă "un comportament asociat jocurilor video pe internet sau offline", care se caracterizează printr-o "pierdere a controlului asupra jocului, o prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activităţi, până la punctul în care acesta prevalează în faţa altor centre de interes şi activităţi cotidiene, şi prin continuarea şi creşterea activităţii jocului, în ciuda apariţiei consecinţelor negative". Pentru stabilirea diagnosticului, acest tip de comportament extrem trebuie să aibă consecinţe asupra "activităţilor personale, familiale, sociale, educative, profesionale" şi "în principiu, să se manifeste cu claritate într-o perioadă de cel puţin 12 luni", a notat OMS.

Însă, directorul departamentului de Sănătate mintală şi de luptă contra toxicomaniei din cadrul OMS, Shekhar Saxena, a subliniat că ''gaming disorder'' afectează "doar o minoritate" şi a reamintit că "experţii instituţiei nu spun că orice obişnuinţă de a te juca cu ajutorul jocurilor video este o patologie".

Doctor Netta Weinstein, coautoare a studiului recent şi conferenţiar principal la Facultatea de Psihologie din cadrul University of Cardiff, a declarat pentru Press Association că oamenii de ştiinţă pe care îi reprezintă solicită personalului medical ''să analizeze cu mai multă atenţie factorii de bază, cum ar fi satisfacţia psihologică şi frustrările de zi cu zi pentru a înţelege de ce o minoritate a jucătorilor simte că trebuie să utilizeze în mod obsesiv jocurile".

Studiul a fost publicat în jurnalul Clinical Psychological