Difteria este o boală infecțioasă care poate duce la deces. Aceasta poate fi prevenită prin vaccinare.
Difteria, boală ce a fost eradicată până la jumătatea secolului trecut, mai apare sporadic în unele zone ale lumii. Chiar dacă boala a fost eradicată de zeci de ani, specialiștii spun că în unele cazuri poate să apară sensibilitate, în special la copii și la vârstnici. Specialiștii de la Center for Disease Control (CDC) al SUA au publicat pe site-ul instituției câteva date despre boala care făcea ravagii până la începutul secolului trecut, în toată lumea.
Boala are un debut acut, iar principalele simptome sunt dureri în gât, febră scăzută și glande umflate în gât, iar toxina poate provoca, în cazuri grave, miocardită sau neuropatie periferică. Toxina difterică determină o membrană a țesuturilor moarte să se acumuleze în gât și amigdale, ceea ce face dificilă respirația și înghițirea. Boala se răspândește prin contact fizic direct sau prin respirație în secrețiile aerosolizate de la tuse sau strănut de indivizi infectați.
”Difteria este o boală infecţioasă acută şi transmisibilă, provocată de Corynebacterium diphteriae. Difteria este răspândită pe întregul glob. În regiunile tropicale, domină formele cutanate şi inaparente (asimptomatice), iar în regiunile temperate domină angina şi crupul difteric sever.
Calea de transmitere a bacilului difteric poate fi directă, aerogenă, sau indirectă, prin contact cu suprafeţe sau alimente contaminate.
Manifestările clinice în difterie depind de poartă de intrare a infecţiei. În angina difterică pacientul prezintă edem (inflamaţie, tumefacţie) faringian intens, care se extinde în regiunea submaxilară şi cervicală şi se asociază cu adenopatie (creşterea în volum a ganglionilor limfatici) loco-regională importantă.
De asemenea, există aşa numitele false membrane care se pot extinde extrem de rapid (în câteva ore pot cuprinde amigdale, lueta şi faringe), şi care sunt greu de detaşat cu o spatulă. După detaşare se produc sângerări şi se refac rapid”, arată dr. Adelina Marinescu- medic specialist boli infecţioase în cadrul Spitalului Victor Babeș Timișoara.
Difteria este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheria, care infectează în primul rând gâtul și căile respiratorii superioare și produce o toxină care afectează alte organe.
”Difteria cutanată este mai frecventă în ţările în curs de dezvoltare şi la persoanele cu igiena precară. Leziunile apar mai frecvent la nivelul extremităţilor şi evoluează de la stadiul de vezicula spre pustulă, care apoi ulcerează şi se acoperă de pseudomembrane. Orice pacient suspect de difterie necesită spitalizare obligatorie şi de urgenţă”, mai arată medicul.
În zonele în care vaccinarea difterică este standard, boala este în principal o amenințare pentru persoanele nevaccinate sau vaccinate necorespunzător care călătoresc la nivel internațional sau au contact cu persoane din țările mai puțin dezvoltate.
”Primă măsură terapeutică este administrarea de urgenţă, în primele 24-72 ore de la debut, a serului antidifteric heterolog, care conţine anticorpi specifici antitoxina difterică. Antibioticoterapia este de asemenea recomandată.
Prognosticul difteriei depinde de forma clinică, de localizare şi mai ales de precocitatea instituirii seroterapiei. Rata de mortalitate prin difterie la copii sub vârsta de 5 ani este de peste 20%. Măsura cea mai eficientă de prevenire a bolii este vaccinarea cu DTP (Diftero-Tetanos-Pertussis), cu menţinerea unei acoperiri vaccinale înalte în rândul copiilor.
Recomandarea de vaccinare urmăreşte calendarul naţional de vaccinări din România. Se recomandă efectuarea la adulţi, la interval de 10 ani, a rapelurilor de vaccin DTP cu doza redusă de anatoxina difterică”, mai notează medicul.
Probleme de respirație. Bacteriile cauzatoare de difterie pot produce o toxină. Această toxină dăunează țesutului în zona imediată a infecției - obișnuit, nasul și gâtul. În acel loc, infecția produce o membrană dură, gri, formată din celule moarte, bacterii și alte substanțe. Această membrană poate obstrucționa respirația.
Leziuni cardiace. Toxina difterică se poate răspândi prin sânge și poate deteriora alte țesuturi din organism. De exemplu, poate deteriora mușchiul inimii, provocând complicații precum inflamația mușchiului cardiac (miocardită). Leziunile cardiace cauzate de miocardită pot fi ușoare sau severe. În cel mai rău caz, miocardita poate duce la insuficiență cardiacă și moarte subită.
Leziuni ale nervilor. Toxina poate provoca, de asemenea, leziuni ale nervilor. Țintele tipice sunt nervii la gât, unde conducerea nervoasă slabă poate provoca dificultăți la înghițire. Nervii la nivelul brațelor și picioarelor, de asemenea, pot deveni inflamate, provocând slăbiciune musculară.
Dacă toxina difterică dăunează nervilor care ajută la controlul mușchilor aceștia pot paraliza. În acel moment, este posibil să aveți nevoie de asistență mecanică pentru a respira, arată Mayo Clinic.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
