Dispozitivele de asistare ventriculară, cum funcționează. Moldovan: Un aparat mecanic substituie funcția inimii. Pacientul nu are puls

Monika Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV
dispozitivele de asistare ventriculara - FOTO: Freepik
dispozitivele de asistare ventriculara - FOTO: Freepik

Dispozitivele de asistare ventriculară ajută la pomparea sângelui în restul corpului. Pacientul care are un astfel de dispozitiv nu are puls.

Dispozitivele de asistare ventriculară sunt cunoscute și sub numele de dispozitiv mecanic de asistență circulatorie - este un dispozitiv care ajută la pomparea sângelui din camerele inferioare ale inimii (ventriculii) către restul corpului. Este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a implanta un dispozitiv de asistare ventriculară în timp ce așteptați un transplant de inimă sau pentru a ajuta permanent inima dumneavoastră să producă suficient flux sanguin.

Deși un dispozitiv de asistare ventriculară poate fi plasat (implantat) în unul sau în ambele ventricule ale inimii dumneavoastră, cel mai frecvent este implantat în ventriculul stâng. Atunci când este plasat în ventriculul stâng, se numește dispozitiv de asistență ventriculară stângă (LVAD).

”Este alternativa la transplant atunci când nu dispunem de un donator. Există o alternativă și anume de a-i pune un aparat mecanic care să substituie funcția inimii. Este un cord artificial, o inimă artificială. Acest lucru este destul de evoluat și are aplicație clinică. Se întâmplă lucrul acesta. Se pot pune dispozitive care înlocuiesc inima în totalitate, dar mai frecvent dispozitive care înlocuiesc doar ventriculul stâng. 

Ventriculul stâng este camera principală de presiune care generează lucrul mecanic și întreține circulația. Aceste dispozitive de asistență ventriculară sunt accesibile, se fabrică, se cumpără și pot fi implantate la diverși pacienți. Există o largă experiență în lume. Mii de pacienți sunt purtători de ventricul mecanic care funcționează foarte bine. 

Au rezultate foarte bune, sunt supraviețuiri foarte lungi cu ele, 14 ani, cea mai mare din câte știm. 

În România, primul dispozitiv de asistență ventriculară mecanică a fost implantat la Spitalul Fundeni, la Institutul de Boli Cardiovasculare în anul 2001 de către o echipă coordonată de profesorul Vasile Cândea. Primele două au fost implantate atunci. 

Experiența a continuat și mai târziu atât la institutul C.C. Iliescu și a fost începută acum doi ani și la Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca unde am implantat primele două dispozitive de asistență ventriculară mecanică, unul dintre pacienți fiind într-o situație clinică foarte bună la doi ani de la implantare.

Sunt instalate alături de inimă, în pericard, în același sac în care stă inima naturală, dar alături de inima naturală. Sunt destul de miniaturale, sunt niște pompe care au un rotor care are un efect centrifugal și funcționează prin levitație magnetică. Ele transportă sângele din ventriculul stâng în aortă, completând sau substituind funcția ventriculului stâng. 

Din păcate, nu s-a pus încă la punct transferul de energie care să le facă să meargă și pacienții respectivi trebuie să aibă un conductor electric care străbate tegumentul și se conectează cu niște baterii. Această soluție de continuitate la nivelul tegumentului care este nefiziologică pune cea mai mare problemă.

Nu poate să înoate. Este singurul lucru pe care nu poate să îl facă. În rest, poate să facă absolut orice. Prin piele iasă un conductor electric la care se conectează bateriile. Trebuie să schimbe și bateriile. Trebuie să se încarce la priză de două ori pe zi, ceea ce este o grijă.

Există și în România oameni care trăiesc cu astfel de dispozitive”, a explicat prof. dr. Horațiu Moldovan, medic specializat în chirurgia cardiovasculară la Spitalul Clinic SANADOR în exclusivitate la DC MEDICAL.

Cum vor arăta dispozitivele în viitor

”Se așteaptă transferul de energie transcutanat, astfel încât să nu existe soluție de continuitate la nivelul tegumentului între mediul intern al organismului și dispozitiv”, a mai precizat prof. dr. Horațiu Moldovan.

Cum funcționează dispozitivul?

”Nu are capacitatea cordului natural de a se tahicardiza sau de a se rări, dar nu are nici flux pulsator. Are un flux continuu. Pacientul care are un ventricul mecanic nu are undă de puls. Sângele nu are undă de puls. Ca atare, nu i se poate lua tensiunea cu manșetă. E o problemă și poate crea surprize în cadrul unui consult medical obișnuit. Nu are nici zgomote cardiace”, a mai spus prof. dr. Horațiu Moldovan.

Vezi mai multe în video:

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel