Semnul de avertizare timpurie a bolii coronariene este durerea toracică sau ceea ce medicii numesc angină. Este adesea descris ca presiune sau greutate simțită în piept și rezultă din fluxul de sânge redus către o parte a inimii. Dar, când apare durerea, boala este deja destul de avansată.
„Oamenii sunt adesea surprinși să afle că nu vor experimenta angina până când o arteră coronariană este blocată între 70% și 90%”, spune cardiologul intervențional Dr. Robert Yeh, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School. Asta pentru că inima are rezerve remarcabile pentru a satisface cererea de flux de sânge suplimentar atunci când este nevoie, cum ar fi în timpul exercițiului fizic, explică el. Ca urmare, de obicei, blocajele mai puțin severe trec neobservate.
Angina care apare în timpul activității fizice, dar dispărea repede odată cu odihna este cunoscută sub numele de angină stabilă. O formă mai gravă, angină instabilă, apare chiar și în repaus. Crește în intensitate și poate dura câteva minute sau mai mult.
Cum se produce atacul de cord
Atacurile cardiace apar atunci când o arteră coronariană este blocată complet sau parțial. Dar acumularea progresivă a plăcii nu este întotdeauna de vină. Uneori, o placă mai mică se rupe brusc, declanșând formarea unui tromb (un cheag de globule roșii și alt material) care blochează artera.
Deși pot apărea blocaje în oricare dintre arterele coronare, un loc obișnuit este artera descendentă anterioară stângă, artera principală care furnizează sânge în fața inimii. Atacurile de cord rezultate în urma blocajelor din această arteră au fost numite „producători de văduve”, dar acesta este un termen impropriu. Astfel de atacuri de cord nu sunt neapărat mortale, iar cele care implică și alte artere pot fi fatale, spune dr. Yeh.
În fiecare an, aproximativ 480.000 de americani suferă de angioplastie, o procedură pentru lărgirea unei artere coronare îngustate, aproape întotdeauna cu un tub minuscul de plasă de sârmă (stent) lăsat în interiorul arterei pentru a o menține deschisă. Aproximativ două treimi din acestea sunt efectuate la persoanele care se confruntă cu un atac de cord sau angină instabilă. „Pentru acești oameni, deschiderea acestor blocaje poate fi salvatoare”, spune dr. Yeh, care este și directorul Centrului Smith pentru Cercetări în Cardiologie din Beth Israel Deaconess Medical Center. Plasarea unui stent poate restabili fluxul de sânge în inima care duce lipsă de oxigen în aproximativ 20 de minute - timpul mediu necesar pentru procedură.
Restul de o treime din angioplastii, cunoscute sub numele de neemergență sau angioplastii elective, se fac de obicei după simptome și testarea sugerează un posibil blocaj al arterei coronare, spune Dr. Yeh.
