Efectele nefaste ale distanțării sociale din pandemia de coronavirus

Profesorul Ophelia Deroy, de la Ludwigs-Maximilians Universitaet din Munchen (LMU), și colegii săi susțin că această dilemă reprezintă o amenințare mai mare pentru societate decât comportamentul antisocial.

Criza COVID-19 prezintă țărilor de pe glob ceea ce este poate cea mai mare provocare cu care s-au confruntat cei mai mulți, de la al doilea război mondial încoace. În primul rând, virusul reprezintă o amenințare globală. În absența unui vaccin, apărarea noastră principală împotriva lui constă în ceea ce se numește acum „distanțare socială" - minimizarea contactelor cu ceilalți din spațiile publice.

Într-un eseu care apare în revista Current Biology, o echipă interdisciplinară de autori, printre care și profesorul Ophelia Deroy, șef catedră în Filozofia minții la LMU și afiliată la Centrul de Neuroștiință din Munchen, subliniază dilema prezentată de măsurile proiectate pentru a promova distanțarea socială, notează Science Daily.
„Condițiile periculoase ne fac mai mult - nu mai puțin - sociali", spune Deroy. „A face față acestei contradicții este cea mai mare provocare cu care ne confruntăm acum".

Văzută din acest punct de vedere, problema noastră actuală nu constă în reacții egoiste la criză sau refuzul de a recunoaște riscurile, pe care imaginile cu rafturi goale din supermarketuri ne-ar fi făcut să lr credem. Deroy și colegii ei, Chris Frith (un cunoscut neurobiolog social cu sediul la University College London) și Guillaume Dezecache (psiholog social la Universitatea Clermont Auvergne) susțin că astfel de scene nu sunt reprezentative. Ei subliniază că, în mod instinctiv, oamenii tind să se apropie când sunt confruntați cu un pericol acut - cu alte cuvinte, ei caută în mod activ contacte sociale mai strânse. Studiile în domeniile neuroștiinței, psihologiei și biologiei evolutive au arătat deja că nu suntem la fel de egoiști cum cred unele discipline. Ei continuă să producă dovezi care să demonstreze că situațiile amenințătoare ne fac și mai cooperanți și mai susceptibili de a fi social susținuți decât suntem de obicei.

"Când oamenilor le este frică, ei caută siguranță în numere. Dar în situația actuală, acest impuls crește riscul de infecție pentru noi toți. Acesta este conundrul evolutiv de bază pe care îl descriem", spune Dezecache. Cerințele pe care le fac acum guvernele de a se autoizola și de a respecta recomandările de distanțare socială sunt în mod fundamental atipice pentru instinctele noastre sociale și, prin urmare, reprezintă o provocare serioasă pentru majoritatea oamenilor.

„La urma urmei", spune Deroy, „contactele sociale nu sunt un„bonus", pe care avem libertatea de a-l refuza. Acestea fac parte din ceea ce numim normal". Prin urmare, autorii eseului susțin că, deoarece distanțarea socială se opune reacției noastre naturale la pericolele iminente, înclinațiile noastre sociale - mai degrabă decât reacțiile antisociale la amenințările recunoscute rațional - riscă acum să exacerbeze pericolul.

Cum putem scăpa atunci de această dilemă? Potrivit lui Deroy, trebuie să revizuim ce poate oferi internetul. Argumentul merge după cum urmează. În lumea pre-pandemică, Internetul și mass-media sociale erau adesea privite ca fiind antisociale. Dar, în momente precum pandemia, acestea oferă o alternativă acceptabilă și eficientă la contactul fizic - în măsura în care acestea permit interacțiunile sociale în absența contactului fizice. Social media permite unui număr mare de oameni să ia legătura cu vecini, rude, prieteni și alte contacte. „Înclinațiile noastre înnăscute sunt mai degrabă cooperante decât egoiste. Dar accesul la Internet ne permite să facem față necesității distanțării sociale", spune Chris Frith.

„Cât de bine este satisfăcută nevoia noastră de contact social prin social media rămâne de văzut", spune Deroy. Atât ea, cât și colegii săi, au două recomandări importante pentru factorii de decizie. În primul rând, aceștia trebuie să recunoască faptul că cererea de distanțare socială nu este doar extrem de neobișnuită din punct de vedere politic: aceasta contravine structurii evoluate a cogniției umane. În al doilea rând, în zilele noastre, accesul gratuit la Internet nu este doar o condiție necesară pentru libertatea de exprimare. În situația actuală, contribuie pozitiv și la sănătatea publică. "Acesta este un mesaj important, având în vedere că cele mai vulnerabile sectoare ale societății sunt adesea cei care, din cauza sărăciei, vârstei și bolilor, au puține contacte sociale."