EXCLUSIV Fibrilația atrială și legătura cu AVC. Ce tratament trebuie să urmeze un pacient cu fibrilație. Cristina Tiu: Nu luați pentru că și vecinul ia și îi merge bine

Care este legătura dintre fibrilația atrială și accidentul vascular cerebral (AVC) și cu ce trebuie tratați pacienții cu fibrilație atrială.
"Relația dintre fibrilația atrială și accidentul vascular cerebral (AVC) este una bine cunoscută și extrem de importantă. În ce mod fibrilația atrială determină accident vascular cerebral, există un ritm neregulat al inimii, care favorizează perioade ceva mai lungi de stagnarea a sângelui în atrii, combinat și cu diverse alte mici anomalii de structură care duc la apariția unor trombi care pot fi de dimensiuni variate, unii chiar mici și în momentul în care vine o bătaie mai puternică ei sunt aruncați în circulația mare, putând să ajungă în toate organele, inclusiv în artere periferice și, din păcate, și la nivelul arterelor cerebrale.
Sunt accidente pe care noi, în clasificarea etiologică a accidentelor vasculare cerebrale, le numim cardioembolice, pentru că acești emboli provin de la nivelul cordului, iar un pacient care face un accident vascular cerebral legat de un episod de fibrilație atrială are indicație pentru a preveni un nou eveniment, să urmeze un tratament anticoagulant cronic.
Legat de această temă, sunt foarte multe aspecte și am putea vorbi foarte mult", a declarat prof. Dr. Cristina TIU, Medic primar neurolog, la Spitalul Universitar de Urgență București, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Știi cât mai are de trăit inima ta?".
"Femeile trăiesc mai mult decât bărbații". Tratamentul pe care trebuie să-l urmeze un pacient cu fibrilație atrială
"Femeile trăiesc mai mult decât bărbații, în medie, drept urmare vedem mai multe astfel de accidente cardioembolice determinate de fibrilația atrială la femei cu vârste de este 80 - 85 de ani, care predomină net paciente de sex feminin care au astfel de accidente. Trebuie să știm că sunt accidente, de regulă, mari, în care acești emboli plecați de la nivel cardiac au o preferință pentru vasele mari, producând accidente vasculare de mari dimensiuni.
Și mai au un aspect imagistic caracteristic: merg preferențial și cu afectarea corticală. Nu contează că pacientul, după ce a făcut un episod de fibrilație atrială revine la ritm sinusal. El va avea oricum indicație, dacă noi am descoperit fibrilația, fie coincident cu AVC, fie ulterior în primele zile, acest pacient este considerat ca având un scor de risc, care prin simple prezență a AVC, fără să ținem cont de alte elemente ale scorului de risc, respectiv vârstă, diabet, boli arteriale periferice sau hipertensiunii arteriale. Doar prezența AVC la un pacient cu fibrilația atrială indică anticoagularea.
Aș ține să subliniez acest aspect, pentru că de multe ori, pacientul, uneori și medicul curant din alte specializări, consideră că pacientul, nemaifiind în fibrilație atrială nu ar mai trebui să urmeze tratament anticoagulant. Atitudine motivată dintr-o teamă parțial justificată și generată de riscurile hemoragice asociate tratamentului anticoagulant.
Mesajul meu ar fi să ținem cont că un pacient care a prezentat fibrilație atrială, care a avut un accident vascular cardioembolic trebuie să urmeze permanent tratament anticoagulant.
Există tratamente anticoagulante pe care de ceva timp le numim de generație nouă deși nu mai sunt și le avem de peste 10 ani, care nu mai necesită o verificare. Ele nu sunt pentru toți pacienții, ele trebuie prescrise de medic conform unor criterii. Nu poate fi opțiunea farmacistului care ne înlocuiește o prescripție din varii motive sau a pacientului pe motiv că și veciul ia și îi merge bine.
Trebuie să știm că există obligativitatea să facem controale periodice, marea majoritate a medicamentelor trebuie ajutate în funcție de vârstă, de valorile creatininei, de funcția renală.
Deci, la un pacient cu fibrilația atrială avem nevoie de medicație anticoagulantă și trebuie luată, respectată în conformitate cu indicațiile medicului. Cine este cel în măsură să indice este medicul neurolog, evident, în colaborare cu medicul cardiolog", a mai spus medicul.
Vezi mai multe în video:
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
Chirurgia viitorului: vor putea roboții să opereze singuri. Dr. Mugurel Bosînceanu: Chirurgul își asumă întreaga responsabilitate
Cancerul care se poate moșteni. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), avertisment pentru părinți
Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
Cât costă medicamentele în România. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Nivel minim
Bolile inflamatorii intestinale, tot mai frecvente. Dr. Răzvan Iacob: Extrem de important să le putem diagnostica corespunzător
Cancerul care omoară cei mai mulți români. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Principala cauză de deces
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Inovația farma în comunism. Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb: Nu se încuraja diferența de opinii
Boala care afectează un milion de români. Prof. dr. Florin Mihălțan: Exacerbări severe. Capcane care ascund afecțiunea
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.