Fibromialgia este un sindrom de durere cronică și are simptome similare cu ale altor afecțiuni.
Fibromialgia este un sindrom de durere cronică manifestată la nivelul mușchilor și a țesuturilor moi. Simptomele fibromialgiei sunt similare cu ale altor afecțiuni, motiv pentru care aceasta este diagnosticată și tratată greșit.
Cauzele acestui sindrom sunt încă necunoscute, însă potrivit celor mai recente cercetări, cauza pare să implice o predispoziție genetică de unul sau mai mulți factori declanșatori, cum ar fi infecția, traumatismul sau stresul.
Una dintre teorii este că creierul scade pragul durerii. Senzațiile care nu erau dureroase înainte devin foarte dureroase în timp. În timp c eo altă teorie face referire la faptul că atât creierul, cât și nervii pot interpreta greșit sau reacționa exagerat la semnalele normale de durere.
În ceea ce privește factorii de risc care pot să ducă la apariția fibriomialgiei, un rol important îl are predispoziția genetică. Fibriomialgia nu se transmite direct de la părinți la copii, dar tulburarea este mai frecventă în cadrul familiilor. Astfel, riscul de a dezvolta fibriomialgia este mai mare în rândul persoanelor care au rude de sânge cu fibriomialgie față de familiile care nu au astfel de persoane.
Cercetătorii cred că anumite mutații genetice pot juca un rol. Ei au identificat câteva gene posibile care afectează transmiterea semnalelor chimice de durere între celulele nervoase, notează Heathline.
Simptomele principale ale fibromialgiei includ:
- Durerea generalizată. Aceasta este adesea constantă și durează cel puțin trei luni. Durerea este în general la nivelul mușchilor și oaselor, durerile musculo-scheletici, în zone cu sensibilitate dureroasă crescută și cu un prag al sensibilității dureroase foarte scăzut.
- Oboseala. De cele mai multe ori persoanele care prezintă fibriomialgie se declară foarte obosite, chiar dacă dorm perioade lungi de timp. Somnul acestora este în mod frecvent întrerupt, iar mulți dintre acești pacienți au și alte tulburări de somn cum ar fi sindromul picioarelor neliniștite și apneea de somn.
- Dificultăți cognitive. Un fenomen ds întâlnit în cazul persoanelor cu fibriomiagie este ”ceața fibroasă”, care afectează capacitatea de concentrare, atenția și focalizarea pe sarcinile mentale.
De asemenea, fibriomialgia coexistă cu sindromul colonului iritabil, sindromul oboselii cronice, migrena și alte tipuri de dureri de cap, sindromul dureros al vezicii urinare, tulburările articulare tempomandibulare, anxietatea, depresia și sindromul tahicardiei posturale.
Cu simptomele comune ale acestor afecțiuni, fibromialgia este dificil de diagnosticat. Pentru a se putea pune un diagnostic corect, dar mai ales pentru a se putea urma tratamentul adecvat, pacienții trebuie să confirme 4 din 5 situații, astfel:
- durere în regiunea superioară stângă, inclusiv umărul, brațul și/sau maxilarul;
- senzații dureroase continue în regiunea superioară dreaptă, inclusiv umărul, brațul și/sau maxilarul;
- regiunea inferioară stângă, inclusiv șold, fese sau/și picior, afectate de durere continuă;
- regiunea inferioară dreaptă, inclusiv șold, fese sau/și picior, cu durere extinsă;
- regiunea axială, care include gâtul, spatele, pieptul și/sau abdomenul.
De asemenea, diagnosticarea poate include evaluarea stării generale de sănătate și investigații care să exclusă alte posibile afecțiuni ce pot fi asociate cu senzațiile dureroase, adică afecțiuni articulare și reumatice, afecțiuni ale tiroidei, afecțiuni ale colonului, precum și afecțiuni din sfera ginecologică.
În ceea ce privește tratamentul, în cazul fibriomialgiei există doar tratamentul simptomatic, terapia și adaptarea stilului de viață pentru a aduce îmbunătățiri calității vieții pacientului.
Astfel, tratamentul medicamentos pune accent pe minimizarea simptomelor, schema fiind personalizată pentru fiecare pacient în parte.
Terapiile alternative includ:
- fizioterapie și terapie ocupațională
- acupunctură
- terapia prin masaj
- meditația
- yoga
- exerciții fizice
- tehnici de reducere a stresului
- adaptarea unei diete sănătoase, bogate în nutrienți.
Durerea musculară, mialgia în termeni medicali, este semnul unei leziuni, infecții, boli sau a unei alte probleme de sănătate. Aceasta poate să fie o durere profundă și constantă sau se poate resimți ca o durere ascuțită.
Mialgia, cauze și simptome
Mialgia poate să fie o consecință a stresului, a tensiunii musculare sau a activității fizice, însă cele mai frecvente cauze ale durerilor musculare sunt:
- tensiunea musculară la nivelul mușchilor
- suprasolicitarea mușchilor în timpul activității fizice
- traumatism la nivelul mușchiului produs în timpul suprasolicitării
- neefectuarea exercițiilor de încălzire și întindere înainte de o activitate fizică. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Cancerul de col uterin, cauze, simptome și tratament. Cioflan: Vârsta este din ce în ce mai tânără
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Ce este disjuncția acromio-claviculară, care sunt cauzele și simptomele și cum se pune diagnosticul.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
